Interviu cu directorul liceului Waldorf, Liviu Dascal

În 2019, învățământul Waldorf, atât de îndrăgit de unii părinți progresivi, va marca

jubileul de 100 de ani. În lume sunt peste o mie de școli, unde elevii învață după

principiile umanitare ale lui Rudolf Steiner. Și în Republica Moldova, există o

asemenea instituție. Liceul teoretic Waldorf include nu doar gimnaziul, dar și o

grădiniță. Despre particularitățile educației alternative, dar și despre alte subiecte

de interes pentru părinți, vom discuta cu directorul complexului, Liviu Dascăl.

-Cum, când și cui i-a venit ideea de a deschide o școală Waldorf la Chișinău?

-După ce Moldova a obținut independență, societatea era în căutarea unor noi direcții

de dezvoltare în toate domeniile, inclusiv în educație. Deci, atunci când a apărut oferta

de a studia la București această specialitate, de professor Waldorf, soția mea,

Alexandra, împreună cu educatoarea V. Șkurova, au acceptat-o cu bucurie. Iar peste un

an, în România, la aceleași cursuri am mers și eu, cu alți cinci colegi. După ce am

obținut diplomele, am creat un grup de inițiativă pentru crearea unei astfel de școli, iar

în 1992 ideea noastră a devenit realitate. La aceasta a contribuit și conducerea Direcţiei

Orăşăneşti de Învăţământ Public (A. Mocreac) și Ministerul Educației ( N. Matcaș,

O.Bujor, V. Cojocaru).

-Ați decis singuri să numiți școală Waldrof sau acest drept a trebuit meritat?

-Evident, o perioadă îndelungată am demonstrat că principiile programului nostru

correspond cu cele ale lui Steiner. Într-o lume modernă, este imposibil să te numești

rege și să devii rege. "Waldorf" este un brand, înregistrat de Organizația Internațională

a Proprietăților Intelectuale și se află sub protecția Curții Internaționale de la Haga. Noi

suntem membri ai Asociației Internaționale pentru Dezvoltarea Educației Waldorf în

țările din Europa Centrală și de Est. Anual, reprezentații acestei asociații vin să se

asigure dacă aplicăm corect principiile după care se ghidează acest tip de învățământ.

La 30 septembrie 2010, am obținut licența de utilizare a brandului "Waldorf" pe teritoriul

Republicii Moldova, din partea "Asociaţiei Şcolilor Libere Waldorf" din Germania —

deținătorul oficial al acestui drept.

-Considerați că aţi reușit să realizați pe deplin visul lui Steiner?

- Din păcate, aflându-ne în sistemul general de învăţământ din Moldova, nu putem

întruchipa exact idealurile înalte de educaţie Waldorf. Și acest lucru nu se va realiza nici

în viitorul apropiat. Societatea modernă nu poate percepe încă multe lucruri. Spre

exemplu, ideea fraternităţii, a idealurilor comune şi a bunurilor colective. Mai mult,

programul nostru este obligat să se alineze curriculei de stat. Noi punem în aplicare

programul Waldorf în totalitate doar la nivelul învăţământului preşcolar şi al claselor

primare. Suntem nevoiţi să mergem la mari compromisuri în cazul învăţământului

gimnazial şi liceal, pentru ca elevii să susţină examenele de stat şi bacalaureatul.

Iar în Germania, de exemplu, iniţiatorii unor astfel de şcoli sunt părinţii. Ei crează o

organizaţie publică, aleg liderii, profesorii, cărora le încredinţează educarea copiilor lor.

Astfel de instituţii nu sunt incluse în sistemul public de învăţămât, or scopul lor

primordial este educarea unei personalităţi libere. Prin urmare, nu pot fi supuse unei

influențe de ordin financiar, administrativ sau ideologic.

În acest sens, Germania dă dovadă de mult curaj, deoarece personalităţile libere sunt

destul de periculoase prin forţa şi libertatea lor de gândire. Totodată, pe de o parte,

personalitățile libere sunt originale prin opiniile şi viziunile lor individuale —un astfel de

om nu poate fi convins cu lozinca primitivă de "pâine şi circ", el este cu mult mai greu de

manipulat. Statului îi este mai convenabil să cultive cetăţeni ascultători, nu oameni

creativi, liberi. Dar, pe de altă parte, anume așa oameni, liberi, contribuie mai mult la

progresul naţiunii. Fiecare lider ar trebui să ţină cont de asta.

-Care sunt motivele de bază pentru care părinţii decid să-şi trimită copiii anume la

şcoala Dvs.?

-În Moldova sunt puţini părinţi familiarizaţi cu metoda lui Steiner, dar sunt mulţi care

caută o metodă alternativă de învățământ celei tradiţionale. Oamenii caută ceva nou,

unde copiii să fie învăţaţi după alte metode şi principii. Cei care riscă să încerce ceva

nou, după o anumită perioadă, se conving că este eficient. Treptat, înrederea în "şcolile

neobișnuite" creşte. Am început activitatea cu 2 grupe de grădiniţă şi 2 clase primare,

per total 100 de elevi şi 13 pedagogi. Anul acesta avem 15 clase şi 3 grupe de

grădiniţă, în total 450 de elevi şi 40 de pedagogi.

-Sunt şi grupe cu predare în limba rusă?

-Din păcate, nu sunt. Aş saluta apariţia lor. Pentru aceasta însă este nevoie de o

iniţiativă din partea părinţilor. Noi primim copii din familii vorbitoare de limbă rusă, dar

am observat că acestor copii le este foarte greu. Dacă nu sunt sustinuţi de către părinţi,

dacă înşişi părinţii refuză să înveţe româna, atunci copilului îi este dificil.

La grădiniţă copiii sunt mai deschişi spre comunicare și găsesc mai ușor ieșire din

situație — dacă în grupă mai este, cel puțin, un copil care vorbeşte rusa, neapărat se

joacă împreună. Mai degrabă un copil vorbitor de română va învăţa rusa, decât invers.

Este un paradox, dar asta e realitatea. Desigur, toţi copiii participă la activităţile

comune, repetă după educator şi automat învaţă limba. Dar după finisarea activităţilor,

copiii, de regulă, se reunesc din în grupuri mici.

Care este orarul studiilor?

-Avem un regim de studii specific. Dimineaţa — cel mai potrivit timp pentru munca

intelectuală — de aceea de la 8:30 până la 10:20 se desfășoară lecția de bază, cu

durata de 110 minute. Lecţia de bază poate fi matematica, geografia sau alt obiect din

rândul disciplinelor ştiinţifice din programul de studii. Pe parcursul a 3-4 săptămâni (aşa

numita "epocă "), este studiată această disciplină, în funcție de numărul orelor din în

curricula

şcolară. Spre exemplu, în această lună clasa a V-a studiază geometria, luna viitoare —

matematica, peste o lună — istoria. Toate ştiinţele sunt studiate dimineaţa, atunci când

creierul este în stare să acumuleze mai multă informaţie şi copilul se poate concentra

mai bine. În prezent, această abordare se numeşte educaţie modulară, dar din start,

acesta era un principiu al educaţiei Waldorf.

După lecţia fundamentală, urmează 15-20 minute de recreaţie, iar după asta încep

orele de artă: muzica, instrumentul muzical, pictura, precum și limbile străine. Până în

clasa a III-a, limba srăină este predată doar oral, fără gramatică, prin metoda imitaţiei.

Printre disciplinele originale pe care le avem se numără şi euritmia. Această artă a

apărut acum 100 de ani. Esenţa ei constă în redarea sunetelor muzicale, a exprimării

prin mişcările corpului în spaţiu. Există euritmie scenică, pedagogică şi chiar

terapeutică, fapt ce demonstrează că diferite boli se pot vindeca prin anumite mişcări.

Deci, euritmia armonizează dezvoltarea fizică şi cea psihică. Pe lângă aceste discipline

avem şi gimnastica Bothmer, dar și simpla educaţie fizică, copiii au de susținut

normative, ca și în celelalte școli, doar suntem legaţi de programul de stat.

Este respectată regula utilizării materialelor naturale în procesul de studiu?

Da, la grădiniţă copiii se joacă cu jucării din lemn. Toate au forme simple, ceea ce

permite dezvoltarea imaginaţiei. Educatorii confecționează și tricotează jucării. Pentru

dezvoltarea motoricii şi pentru pregătirea de şcoală, copiii desenează cu creioane din

ceară colorată.

În clasa întâi, copiii încep a desena linii, apoi ornamente, pe urmă forme. Toate astea

nu în caiete obişnuite în linii sau pătrăţele, ci în albume: acolo mâna liber desenează,

copilul este liber să aleagă locul şi limita desenului. Nimeni nu-i dictează "mai sus linia,

mai jos", nimeni nu-l pedepseşte dacă a trecut "peste linie". Și, de asemenea, copiii

desenează cu creioane și blocuri de ceară — pentru a desena ceva copilul trebuie să

depună forţă în muşchii braţului. Creioanele le comandăm din Germania. Din clasa a

doua copiii trec la creioane mai groase, după care la peniţă, pe urmă la stilou cu

cerneală şi numai după asta, în clasa a IV-a, la pix. În acest fel, copilul parcurge toate

etapele scrierii, aşa precum omenirea a parcurs etapele dezvoltării.

-Prețul studiilor?

-Înţeleg că doriţi să auziţi o cifră concretă, dar nu există. Şcoala Waldorf se ghidează

după principilul libertăţii şi al fraternităţii, nimeni nimănui nu-i dictează, aceasta este

valabil și pentru plată. Părinţii trebuie singuri să înţeleagă că bunăstarea şcolii depinde

de ei, de capacitatea lor de a jertfi. Celor care Dumnezeu le-a dat mai mult, au datoria

de a jertfi mai mult şi prin eforturi comune de a-i ajuta pe cei care, la momentul de față,

au mai puțin. După posibilitate, fiecare familie ajută şcolii.

Desigur, există unele calcule. Pentru a învăţa un copil, pe an sunt necesare aproximativ

8 mii de lei. Statul, spre exemplu, în acest an a alocat din buget 6282 lei pentru un elev.

Pentru ca şcoala să funcţioneze cu succes, părinţii acoperă diferenţa (1 500-2 000 de

lei) investind în Fondul "Iniţiativa pedagogică Waldorf din Moldova", înregistrat la

Ministerul Justiţiei al R. Moldova. La grădiniţă se cheltuie 9 mii de lei anual pentru un

copil, de aceea părinţii achită mai mult.

Unele lucruri le pot face înşişi părinţii, spre exemplu, reparaţia în clasă. Anual, la noi, vin

elevii claselor a XII-a de la Şcoala Waldorf din Luxemburg şi fac practica socială. Drept

răspuns noi trimitem elevii noştri în Luxemburg. Aceştia îşi ajută colegii să-şi amenajeze

teritoriul.

-Mulţi elevi ai școlii dvs. s-au stabilit în străinătate?

-Avem peste 300 de absolvenţi ai ciclului gimnazial şi peste 120 ai ciclului liceal.

Majoritatea absolvenţilor clasei a IX-a îşi continuă studiile la noi, iar aproximativ 90%

dintre liceenii din promoţiile anterioare şi-au continuat studiile la universităţi. Da, din

păcate, mulţi dintre ei pleacă peste hotare și acolo îşi fac o carieră de succes. Atunci

când omul este educat după principiul libertăţii, în ţările democratice el se simte

confortabil şi, de regulă, obţine rezultate înalte. Important este că noi îi învăţăm să fie

liberi şi puternici. Și ei înţeleg că opusul libertăţii este responsabilitatea pentru fiecare

acţiune. Atât prin cuvinte, cât și prin fapte.

 

Sursa: semia.md