ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”)




 

 

Parcul este uneori numit Parcul Central , iar altă dată, acesta a fost Grădina Publică Orăşenească. Anterior Parcul a fost numit Grădina Alexandru (în cinstea împăratului Alexandru al II-lea).

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Acesta este cel mai vechi parc orăşenesc care s-a păstrat ( din întreaga Moldovă). Ca un monument de arta peisagistică din secolul al XIX-lea, este considerat cel mai bine îngrijit şi a fost renovat de mai multe ori, fiind sub protecţia statului. Numele poetului renumit, nu întâmplător este asociat de acest parc: lui Puşkin îi plăcea să se odihnească aici, probabil, în aşteptarea Muzelor. În 1949 Grădina Publică, a primit numele poetului.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Zona parcului are o suprafaţă de 7 hectare şi a fost construită în 1818. Iniţial, "pentru a nu admite pătrunderea vacilor, caprelor şi altor animale în grădina publică", parcul a fost îngrădit cu nuiele, iar apoi, la sfîrşitul anului 1860, a fost înconjurat cu un gard din fier turnat.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Recrearea şi trîndăvia, au fost principalele ocupaţii ale nobilimii din Rusia ţaristă. Şi Parcul, cît se poate mai bine, îndemna la bucuriile vieţii. Astfel, conform documentelor de timp, "în 1827 aici au fost plantaţi patru mii de puieţi forestieri, în 1829 au fost renovate pavilioanele, în 1834 instalate 56 de bănci , precum şi curăţată fîntâna grădinii, iar în1835 gradina a fost decorată cu paturi de flori, o seră, un pavilion chinezesc, scrîncioburi, carusele". 

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Parcul are 7 intrări. În diferite timpuri, aici au fost mai multe piscine cu havuzuri, monumente şi sculpturi, cafeneaua pentru copii "Guguţă", Tabla de onoare a oraşului. Potrivit datelor luate din " Enciclopedia Chişinăului", în 1984 în Parcul Puşkin, creşteau aproximativ 50 de specii de arbori, arbuşti, liane, inclusiv speciile rare: Prunus cerasifera pissardii, Gymnocladus , Wisteria chineză şi altele. În timpurile noastre, au supravieţuit doar cîţiva copaci bătrîni, în vîrstă de 160 ani.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Acestui parc întotdeauna i-a fost acordată o atenţie mărită. Autorităţile în măsura posibilităţilor au încercat să facă din el un loc popular pentru petrecerea timpului, în primul rînd, al nobilimii, iar apoi şi a oamenilor simpli. La sfîrşitul secolului XIX, în parc a fost amenajată o scenă de teatru de vară (alături de cinematograful „Patria”), precum şi un teren pentru dans, o sală pentru jocurile de cărţi şi de dame. Mai tîrziu, în parc au apărut cabine şi pavilioane de vînzare a cvasului, vinurilor, dulciurilor, a fost alocat un loc pentru producerea băuturii răcoritoare Selters. Apoi, la intersecţia străzii Bănulescu Bodoni şi a bulevardul principal, a fost construit un turn din lemn pentru primul atelier fotografic din Chişinău. Unicul edificiu capital (care, de altfel, nu se afla pe teritoriul principal), a devenit clădirea primului teatru din capitală (în prezent, în locul lui este situat cinematograful "Patria").

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În 1884 a fost deschis un obelisc – bustul în memoria lui A.S. Puşkin, realizat de sculptorul A. M. Opekuşin. Banii au fost colectaţi de locuitorii Chişinăului după o listă de subscriere (1.000 de ruble în aur). Pe timpurile Rusiei ţariste, bustul a fost instalat mai aproape de strada Bănulescu Bodoni. Acest monument este cel mai vechi din oraşul nostru (cu excepţia pietrelor funerare). La un moment dat, monumentul a fost înconjurat elegant de un lanţ de fier. Cîţiva ani în urmă s-a încercat de a instala în locul lui, bustul lui Mihai Eminescu şi a-l trimite pe Puşkin la muzeu, dar din fericire, prostia ordinară nu a avut urmări.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Este captivantă istoria monumentului lui Stefan cel Mare, cu care noi ne-am obişnuit la fel ca şi cu multe alte obiecte originale ale oraşului nostru. Proiectul a fost elaborat de Alexandru Plămădeală în 1923. În căutarea imaginii domnitorului, d-lui a vizitat mai multe mănăstiri, pînă cînd în una dintre ele - Humor - nu a găsit miniatura datată de anul 1475. Valoarea ei a constat în faptul, că artistul l-a pictat pe Ştefan după natură, pe viu. Această imagine şi a fost luată drept bază, iar ideea însuşi a monumentului a fost preluată de pe icoana "Boris şi Gleb" care actualmente se păstrează la Kiev. Monumetul lui Ştefan a fost turnat la Bucureşti, din tunurile turceşti capturate în războiul ruso-turc. În 1928 monumentul a fost instalat. Puţini oameni ştiu că monumentul a fost mutat de mai multe ori pînă cînd în 1989 nu a fost returnat la locul ales de Plămădeală încă în anii 20.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În perioada 1942-1944 Ştefan a fost instalat în faţa Arcul de Triumf, însă apoi a fost demontat şi ascuns în România. Numai după război, monumentul a fost găsit de către membrii Comisiei Aliate de Control şi întors înapoi la Chişinău. O echipă de constructori militari, în ciuda lipsei materialelor de construcţii, au reuşit aproape din nimic să construiască un piedestal (ulterior, după fotografiile vechi a fost creată o copie a structurii vechi din piatra cosăuţi) şi să-i "înmâne" domnitorul moldovean, o cruce nouă. După cum s-a dovedit peste treizeci de ani, crucea a fost făcută din lemn, precum şi reliefată cu bile de la abac de contabilitate. În 1972, la decizia Moscovei, monumentul a fost deplasat mai în fund în parc cu 18 m 20 cm, iar pe 31 august 1989, pe un val de entuziasm patriotic, monument a revenit la locaţia originală.

Un alt monument celebru, care a fost instalat la intrarea principală în grădina publică (aproape de locul opririi de transportul public) - monumentul împăratului Alexandru al II-lea. Monumentul nu a supravieţuit : el a fost distrus în 1918 de către autorităţile române. Apoi, a fost înlocuit cu monumentul lui Stalin.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În 1958, în parc a fost inaugurată Aleea clasicilor literaturii moldoveneşti. La început, aleea a fost formată din 12 busturi, după prăbuşirea Uniunii Sovietice aceasta a fost completată cu al 13-lea bust. Sunt reprezentaţii de vază ai culturii moldoveneşti, al căror operă nu a fost salutată în epoca sovietică , precum şi sculpturile scriitorilor şi poeţilor români. Apropo, dacă aleea originală a fost calibrată din punct de vedere al dimensiunii busturilor şi postamentelor, upgrade-ul trezeşte o nedumerire: un cap este mai sus, decît celălalt, un piedestal - mai mare, altul - mai mic.

În 1964, a fost fondată Aleea prieteniei, acum uitată şi impersonalizată. Anterior pe ea creşteau în asortiment arborii de tei, arţari, castani, pini, mesteceni, plantaţi în diferite timpuri de eroii al doilea război mondial , astronauţi (inclusiv, Gagarin) şi diferite delegaţii.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În 1975 a fost inaugurată o stelă dedicată primii demonstraţii politice de masă din Chişinău, datate din 1901 (acum din ea a rămas doar un piedestal – din partea străzii Bănulescu Bodoni).

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Primul havuz din parc, construit în 1927, a fost proiectat de Alexandru Plămădeală. Acesta se afla pe locul celui prezent, toate cărările şi aleile duceau la el. Havuzul actual a fost construit în 1960. În 1970 arhitectura parcului a început să tindă spre diversitate şi chiar creativitate: a apărut un havuz în formă de floare, conceput şi proiectat special pentru acest loc. Acesta a fost surprinzător de corect poziţionat vis-a-vis de copacii printre care se afla. A fost şi un havuz cu peşti zburători - în faţa hotelului "Codru" (apropo, înainte pe acest loc a fost amenajat un teren de joacă pentru copii, pe care, în general, ar fi putut să nu-l demoleze : în parc era destul spaţiu pentru un havuz). 

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Ţineţi minte havuzul cu un vultur încolăcind un şarpe? De fapt, au fost două havuzuri. Primul, din bronz care, probabil, a plecat la război, împreună cu monumentul lui Ştefan şi nu s-a mai întors. Anvergura aripilor a fost de aproape 2 metri. Al doilea a fost deja modern, realizat din beton. Havuzul în formă de un deluşor de piatră avea mai multe niveluri şi apa curgea pe măsura umplerii cochiliilor din fiecare nivel. Fotografiile din anii 50-60 indică faptul că pe deal au fost încă broaşte şi melci, dar apoi aceştia au dispărut. Acest fapt nu este surprinzător. Apropo, lîngă havuz se înălţa un stejar de aproape 200 de ani.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În 1970, nu pentru mult timp, dar totuşi au rezistat, doi tăuraşi cu inele în bot, la care au fost ataşate găleţi. Ştemuirea a fost graţioasă şi elegantă, nedestinată pentru vandali şi în curînd animalele au fost găurite cu cuie ...

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

În parc este un loc, în care fiecare cetăţean al oraşului care se respectă este obligat să se fotografieze: cei doi lei pe piedestal. La prima vedere, ei sunt gemeni, dar nu este aşa: au diferite ipostaze. În plus, la leul din partea dreaptă, o lungă perioadă de timp, a fost ruptă coada. Se consideră că aceştia au fost mutaţi aici după al doilea război mondial şi înainte, au ornamentat probabil, intrarea într-o casă bogată.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Pe parcurs a mai multor decenii în parc se organizează festivaluri, concerte, tîrguri, expoziţii şi alte evenimente de acest gen. Oamenilor le place să-şi petreacă timpul în el, acest lucru a fost observat în special după apariţia Wi-Fi.

 

История парков Кишинева. Парк Пушкина (официальное название Grădina Publică «Ştefan cel Mare») 

 

Fapte interesante:

  • Gardul parcului familiar tuturor nu este atît de simplu: sunt zăbrele originale turnate după proiectul A. Bernardazzi în 1860, în Odessa. Gardul a fost constituit din 461 de elemente, a cîntărit aproximativ 54 de tone şi a avut o lungime mai mult de o mie de metri. După uraganele din anii 1865 şi 1885, unele elemente au fost înlocuite, dar în general, gardul s-a păstrat foarte bine. Apropo, iniţial s-a planificat de a înconjura parcul cu un perete solid de piatră, dar arhitectul genial a intervenit la timp.
  • Putini oameni ştiu, că pentru acest parc trebuie să-i mulţumim unei femei. Soţia guvernatorului Basarabiei Behmetev, a sugerat ideea de a întemeia o grădină publică şi împăratul însuşi a ales locul – în dreapta Mitropoliei. La momentul deschiderii, pe teritoriul grădinii au crescut copacii sălbatici, care au ajutat pentru început, la formarea a 2-3 alei umbrite.
  • În 1882 în Grădina publică a fost deschisă o instituţie de tratament cu koumis (aceasta a funcţionat doar în timpul verii).
  • A fost o vreme cînd parcul se închidea pe timp de noapte. Era chiar şi o placă cu programul de lucru.
     Pe monumentul lui Ştefan cel Mare era inscripţia: "Curajos în pericol, ferm în dificultate, modest în fericire, el a fost o surprindere pentru regi şi popoare, efectuând cu mijloace mici, lucruri mari". (N. Karamzin). Aceasta a fost scoasă în 1989.
  • La începutul anilor 1990, monumentul lui Ştefan cel Mare s-a căsătorit. Pentru cei care nu ţin minte sau nu ştiu: mireasa dorea să devină poetesa Leonida Lari. Preotul ortodox, Petru Buburuz în mod solemn, a căsătorit tinerii însurăţei, a ciocănit cu inelul de nuntă pe monument, a pus acest inel pe degetul poetesei, declarînd tinerii, soţ şi soţie. Mulţimea a fost fericită, mireasa a triumfat.
  • În anii 50 în faţa monumentul lui Ştefan era amenajat un pat de flori cu date. Anul, luna şi data, se schimbau cu ajutorul diverselor recipiente în care pentru cifre se recoltau florile vii.
  • Interesul prezintă şi crucea în mîinile domnitorului: ea nu este patriarhală. O astfel de cruce nu poate fi găsită nicăieri în Republica Moldova. Simbolul se aseamănă mai mult cu cel spiritual al Cavalerilor Templieri. Vehiculează o părere, că Ştefan cel Mare şi însuşi sculptorul, au avut de a face cu masonii, urmaşii templierilor.
  • În vremurile sovietice, în parc era instalată Tabla de onoare. Mai precis, două: una în faţa celeilalte, la intrarea în Aleea clasicilor. În anii 60 Tabla de onoare, a servit uneori loc pentru expunerea desenelor copiilor, acum ea poate fi văzută la MoldExpo în spatele monumentului lui Lenin.
  • La sfîrşitul anilor 50 ai secolul XX, chiar în faţa toaletei (în prezent - restaurant) a fost un complex mic de sport. Acolo se desfăşurau competiţiile la haltere, box şi în toamnă, se organizau expoziţii de flori.
  • Fetele au avut o tradiţie, de a picta cu ruj, botul ursului (ursoaicei?) de piatră, care acum se află mai aproape de staţia de transport şi bulevardul Ştefan cel Mare, iar anterior se afla un pic mai aproape de centrul parcului.
  • Pînă în perioada de după război, în parc a fost o seră, care apoi a fost demolată la mijlocul anilor 1950.
  • Lîngă scena de vară la începutul anilor 60 creştea un cedru. Se spune că acesta chiar avea conuri.

 

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”) 

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”) 

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”) 

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”) 

 

Автор: Tanya Babyjohnson 

 

 

Источник: locals.md

 

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 27 iunie 2012 12:30
Vizualizări: 15139

Citiţi de asemenea

Stafida este unul dintre cele mai vechi produse dulci, care permitea conservarea și stocarea recoltei de struguri pentru...
66
Pietrele Rollright sunt unul dintre cele mai faimoase complexe megalitice de acest fel din Insulele Britanice. Ele se af...
39
La înmulțirea plantelor prin butași uneori apare o problemă legată de formarea rădăcinilor. Pentru a accelera procesul...
210
Sub fertilitatea din așezarea ecologică Zvon-Gora de lângă Vitebsk, unde locuiesc Vlad și Alla Mișurni, se înțelege nu c...
166