Istoria parcurilor din Chişinău. Scuarul Catedralei (Parcul Victoriei)

Parcul este un spaţiu multifuncţional. În parc se poate face orice. În special, pe timp de vară vă puteţi plimba pe aleile lui cu o îngheţată, sta pe o bancă cu un laptop, să vă întindeţi pe iarbă alături de persoana dragă şi cîinele iubit. Puteţi discuta cele mai recente bîrfe cu prietenele dvs. sau vă cufunda în propriile gînduri. Sau doar să vă plimbaţi, ignorînd transportul sufocant, să vă deplasaţi cu bicicleta cu un player în urechi. Dar, nimeni dintre noi nu s-a gîndit la povestea acestui loc. Cum a apărut şi martorul a căror evenimente a fost.

Vrem să vă relatăm istoria a trei parcuri centrale din oraşul nostru.

Scuarul Catedralei (Parcul Victoriei)

Istoria parcului s-a început în anul 1830 cu construcţia Catedralei, ca templu principal al oraşului. Arhitectul a fost A. Melnikov, iar a iniţiat construcţia Mitropolitul Basarabiei, Gavriil Bănulescu Bodoni. Mijloacele au fost alocate din trezoreria ţarului Nicolae I.

O lungă perioadă de timp, parcul a fost îngrădit: la început – cu gard de lemn, apoi – cu o plasă de metal. În prezent, suprafaţa scuarului constituie 9 hectare.

Ca urmare a bombardamentelor din 1941, Catedrala, ca şi mai multe clădiri din centrul oraşului, a fost deteriorată, dar peste aproape un an, prin ordinul regelui României, Mihai I, a fost restaurată. Pe teritoriul parcului au fost sădiţi copaci, arbuşti, au fost amenajate paturi de flori.

În timpurile lui Hruşciov a dispărut turnul cu clopotniţă, care a fost aruncată în aer, în decembrie 1962. În locul ei, a fost construit un havuz, iar Catedrala a devenit Sala de expoziţii a Ministerului Culturii al RSSM. Clădirea a fost returnată bisericii, doar în 1989-91. Şi în ianuarie 1992, într-un ritm accelerat, au fost începute lucrările de reconstrucţie. În luna august 1996 restauraţia a fost finalizată, a fost instalată şi sfinţită crucea Catedralei. S-a început restaurarea clopotniţei. Totul ar fi fost bine, dacă nu s-ar fi făcut ca de obicei, în grabă şi neglijent. La sfîrşitul anilor -80, în urma cercetărilor s-a aflat că picturile murale au fost dăltuite şi acoperite cu o tencuială din var. Experţii au confirmat că acest lucru se supune curăţării şi restaurării, adică, restabilirii aspectului original. Dar, anii 90, nu degeaba au fost numiţi impetuoşi: istoria a fost minimizată pînă la piatră, iar zidurile au fost pictate din nou.

La mijlocul anilor -80, în locul pieţii de flori au funcţionat mai multe zone de distracţie: caruselele "Romaniţa", "Vîntuleţ", "Soarele", bărci pentru copii şi adulţi, un teren de joacă cu căluşei pentru cei mai mici. Unii încă îşi mai amintesc şi o pistă mică de curse, dar dovezile definitive pentru acest lucru nu au fost găsite.

În 1986, caruselele au fost demolate şi în faţa catedralei a fost construit un havuz frumos din trei nivele, cu iluminaţie, gresie albastră şi trei nivele de adîncime. În partea de sus, nivelul avea o adîncime pînă la genunchi şi a fost locul preferat pentru jocuri acvatice ale copiilor. Havuzul a fost demontat in anii 1988-1989.

În 2011, s-a decis de a se construi în spatele Catedralei, în locul unei staţii de pompare urîte (toţi îşi amintesc veşnicul gard verde), o casă parohială, care a fost acolo iniţial. 

Fapte interesante:

• În Bolgrad există Catedrala Mântuitorul, care este foarte asemănătoare cu catedrala noastră. Asemănarea nu este surprinzătoare, deoarece arhitectul a fost acelaşi.
• Înainte de revoluţie, în spatele catedralei a fost un rezervor de apă, din care credincioşii luau apa sfinţită.
• La începutul anilor -60 în parc creştea un palmier. În timpul iernii copacul se scotea din pămînt şi primăvară se planta din nou.
• Zona de agrement, "Soarele”, se afla aproape de toaleta subterană, cu o denumire de cod "Metro". Această toaletă subterană există şi acum. Deasupra ei funcţionează o pizzerie, iar toaleta este parţial utilizată ca un depozit de produse. Apropo, toaleta de la lacul Komsomolsk, a fost popular numit "Catedrala".
• În 2011, pe strada Petru Rareş, pe teritoriul unei baze de construcţii a fost găsit un clopot vechi, aproape complet sfărâmat. S-a dovedit că acest obiect este clopotul original al catedralei, distrus în 1960. Acesta a fost turnat în 1838 din tunurile turceşti. Potrivit unor zvonuri, Arhiepiscopia locală a încercat să-l rupă în bucăţi şi să-l topească în cîteva clopote noi. Şi asta în cel mai bun caz, astfel s-a reuşit de a salva clopotul.
• La restaurarea catedralei în anii -90 au fost găsite mai multe morminte sub podeaua catedralei. S-a zvonit că sunt rămăşiţele preoţilor neconvenabili circumstanţelor politice, cenuşa lor a fost deshumată liniştit în altă parte.
• În timpurile sovietice, a existat tradiţia de a organiza pe 1 iunie, pe terenul situat în faţa catedralei, un concurs de desene al copiilor. Acesta a fost numit "Noi desenăm pe asfalt".
• Bustul lui Lenin, care poate fi văzut pe unele fotografii, făcea parte dintr-o expoziţie temporară, care se desfăşura în parc, cu ocazia următoarei date leniniste. Relieful din ipsos, pictat în bronz, uşor se strîngea şi se instala din nou, în situaţii de urgenţă.
• Dacă vom sta cu faţa spre turnul clopotniţei, în stînga pe aleea adiacentă de strada Bănulescu-Bodoni, în anii -60 era situată cafeneaua "Îngheţata".
• Parcul Victoriei, a fost un loc tradiţional pentru lansarea focurilor de artificii. Se spune că apoi rămăşiţele părţii luminoase, fabricate dintr-un amestec de termoplastic au fost împrăştiate pe tot teritoriul parcului. Spre marea bucurie a copiilor, care le colectau şi apoi se jucau în comori. 

Autor: Tanya Babyjohnson 

Sursa: locals.md