Lacurile din sudul Moldovei

/ Vizionări: 12522

Lacurile din sudul Moldovei 

 

Reparație ecologică – alegem vopsea inofensivă
Reparație ecologică – alegem vopsea inofensivă

Majoritatea lacurilor naturale mari se află la sudul Republicii Moldova ‒ 5 dintre cele mai mari lacuri se află în lunca inundabilă a Prutului din raionul Cahul.

Trebuie să menţionăm, că pe aproape întreaga luncă inundabilă a Prutului începînd cu raionul Glodeni şi pînă în raionul Cahul, dar mai ales începînd cu raionul Leova şi mai jos, lunca prezintă o făşie inundată, lăţimea căreia depinde de gradul de revărsare a rîului Prut în diferite anotimpuri.

Acest lucru se explică, în primul rînd, prin relieful localităţii, adică a caracterului său de cîmpie dar şi ale ieşirilor dese a rîului Prut din matca sa, care depind atît de topirea zăpezilor din Carpaţi primăvara, de unde izvorăşte Prutul, cît şi de cantitatea precipitaţiilor căzute în ani diferiţi.

Nanoacoperiş — invenţia savanţilor din Moldova
Nanoacoperiş — invenţia savanţilor din Moldova

Graţie acestui fapt lunca inundabilă a Prutului, în deosebi pe cursul său inferior, este deosebit de bogată în vegetaţie şi se deosebeşte prin diversitatea lumii animale, întîi de toate a păsărilor, dar şi a rozătoarelor înotătoare şi a peştilor.

Anume din aceste considerente pe cursul inferior al Prutului a fost creată rezervaţia naturală Prutul de Jos, din care face parte şi unul dintre cele mai mari lacuri din Republica Moldova ‒ Beleu şi o parte a luncii inundabile a rîului.

Spre marele nostru regret, starea acestei rezervaţii lasă mult de dorit, acest lucru datorîndu-se mai multor factori, în primul rînd, în urma expediţiilor de cercetare a zăcămintelor de petrol şi gaze din anii ’90 ai secolului al XX-lea, dar şi a Căii Ferate Giurgiuleşti-Cahul, construită pe digul, care trece pe fundul lacului.

Surse de energie regenerabile pentru Moldova
Surse de energie regenerabile pentru Moldova

Ca rezultat echilibrul ecologic dintre lac şi rîul Prut a avut de suferit, multe dintre canalele, prin care lacul era alimentat cu apele Prutului au fost acoperite. Trebuie să spunem, că toate lacurile din lunca inundabilă a Prutului au o legătură strînsă cu rîul printr-o mulţime de canale naturale, care în ultimii zeci de ani s-au înnămolit sau au dispărut cu desăvîrşire.

În cele din urmă, ne-am pomenit astăzi, că toate cele 5 lacuri mari din lunca Prutului au început să sece şi să se transforme în lacuri saline, s-a micşorat suprafaţa şi adîncimea lor. Astfel lacul Manta încă la mijlocul secolului al XX-lea atingea pe alocuri adîncimea de 8-10 m, iar în prezent adîncimea sa nu depăşeşte 2 metri şi mai rea este situaţia în care s-a pomenit lacul Beleu, adîncimea căruia rar depăşeşte 1 m, iar suprafaţa totală a oglinzii apei este în continuă scădere.

Trebuie să mai menţionăm, că apa lacurilor şi rîurilor de la sud este puternic mineralizată din cauza secării, ajungînd chiar pînă la 7 g per litru. Pentru comparaţie, în rîurile şi lacurile din nordul Moldovei acest indice nu depăşeşte 1-2 g per litru. Acesta este motivul pentru care apa rîurilor şi lacurilor din sud a devenit inutilizabilă pentru irigare şi alimentarea cu apă. Din acelaşi motiv s-au redus brusc rezervele de peşte ale acestor lacuri, fapt care se răsfrînge asupra locuitorilor satelor din apropiere, pentru care pescuitul constituia principala sursă de venit.

 

 

Sursa: moldovenii.md