Leacuri din gradina: Castanele comestibile

Piureul din castane, un adevarat elixir, este unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat. Datorita aportului imens de vitamine si minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic. Castanul comestibil (castanul dulce) este un arbore (Castanea sativa) din familia Fagaceae, originar din sudul Europei si al Asiei Mici. Este cultivat in multe zone ale Europei, fiind cunoscut inca de pe vremea Romei antice, cand a fost introdus treptat in regiuni mai nordice decat arealul sau natural. Mai tarziu, incepand cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a inceput sa fie cultivat de calugari in gradinile manastirilor. Astazi, in afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi gasite in intreaga Europa, din Anglia pana in Romania si din Italia pana in Germania.

Castanul comestibil infloreste in iunie-iulie, mai tarziu decat alte specii de castan. La coacerea completa, care are loc la mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lasand sa se vada fructele coapte, a caror coaja are o frumoasa culoare maroniu-castanie lucitoare. Culegerea castanelor comestibile se face de la sfarsitul lui septembrie si pana la inceputul lui noiembrie.
In scop terapeutic, de la castanul comestibil se recolteaza coaja, florile, frunzele si semintele. Frunzele castanului comestibil dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si de aceea sunt folosite pentru tratarea bronsitele (sub forma de infuzie). Folosita tot ca infuzie, scoarta de castan are proprietatea de a scadea temperatura.

Fructele au o compozitie asemanatoare graului si detin valoroase depozite de vitamina B6 si E, dar si glucide cu absorbtie lenta, potasiu si acid linoleic. Sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C si contin, pe langa acestea, protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu. Bogate in fibre, sunt indicate pentru persoanele care doresc sa se ingrase sau sa isi fortifice musculatura si organismul. Ceea ce este demn de remarcat in compozitia castanelor comestibile sunt acizii grasi — acid palmitic si acid oleic—, care se gasesc in cantitati mai mari decat in uleiul de masline.

Castanele grele si cu coaja stralucitoare sunt garantia unui fruct bun. Castanele comestibile sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul ca sunt sarace in grasimi si au un continut mai ridicat de amidon. Acestea au o textura sfaramicioasa si o aroma usoara, dulce. De obicei, ele sunt consumate coapte, fierte sau prajite, adaugate in supe sau umpluturi, sau pot fi macinate si utilizate sub forma de faina.

Folosita de mii de ani ca aliment, gratie caruia organismul traverseaza cu bine perioadele reci, castana a fost recomandata cu succes de Hipocrate in retetele sale stravechi, dar a aparut si pe lista celor peste 600 de plante si fructe cu puteri vindecatoare a grecului Dioscoride. Surse importante de vitamine si minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor. Vitaminele si mineralele pe care le contin intaresc sistemul imunitar.

Castanele actioneaza ca tonic muscular, nervos si venos si reduc permeabilitatea capilara. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor si tromboflebitei, se consuma cate o farfurie de piure de castane indulcit cu miere inainte de micul dejun si de cina, timp de cateva saptamani. Prin consumul de castane se poate lupta impotriva bolilor reumatice sau renale. Baile cu faina de castane dulci (comestibile) se folosesc in tratamentul reumatismului cardio-articular si endocarditei postreumatice.

Studiile arata ca persoanele care mananca patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sanatatii, obtinand un nivel mai mic de colesterol „rau”, combat anemia, scapa de neplacerile digestive si isi revigoreaza sistemul nervos. Un astfel de consum zilnic reduce cu 20% riscurile de infarct miocardic. Potasiul pe care-l contin ajuta inima, venele si arterele, iar fierul contribuie la refacerea sangelui. Aceste fructe oleaginoase, bogate in fibre, datorita complexului de vitamine B si magneziului din compozitie, actioneaza ca un medicament cu efect asemanator antidepresivelor, combat oboseala, stresul si anxietatea. Mai multe studii asociaza consumul regulat de castane cu diminuarea riscului de boli cardiovasculare si diabet de tip 2, scaderea riscul de calculi biliari si cancer de colon la femei.

In cosmetica este folosita masca din castane si miere pentru toate tipurile de ten, datorita proprietatilor antiinflamatoare, de reducere a fragilitatii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiatii UV. De asemenea, aceasta masca protejeaza acidul hialuronic din piele si normalizeaza secretia glandelor sebacee.

Preparatele din seminte de castan salbatic constituie remedii eficiente de prevenire si de combatere a multor afectiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulcerele varicoase la picioare, crampele dureroase, insuficienta venoasa si limfatica, dar si hemoroizii. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile si contribuie la vindecarea hematoamelor, a vanatailor si a luxatiilor.
Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos si limfatic, in principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburari trofice cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauza, celulita, colita si rectocolita ulceroasa. Pentru fragilitatea capilara se recomanda extractul din muguri de castan salbatic, care este vasoprotector si decongestionant, fiind bun si pentru hemoroizi sangeranzi, degeraturi si insuficienta respiratorie.