Legătura dintre aerul poluat şi declinul mental

Un studiu de proporţii mari efectuat de un cercetător de la Medical Center Rush University, a constatat că expunerea cronică la particulele aerului poluat ar putea accelera declinul cognitiv la oamenii de vîrstă înaintată , în special, la femei. Rezultatele analizei vor fi publicate în numărul curent al revistei Archives of Internal Medicine.

Conform analizei, la femeile care în mod regulat, pe parcursul a patru ani de observaţii, au fost expuse la niveluri ridicate de contaminaţii cu particule poluante, declinul performanţelor mentale a fost marcat de un grad mai mare. Şi cu cît mai ridicată a fost expunerea la aerul poluat, cu atît mai rapid se dezvolta declinul cognitiv.

Aerul poluat reprezintă o concentrare a particulelor mici în spaţiul aerian. Dimensiunea particulelor mici nu depăşeşte 2,5 microni în diametru, aproximativ 1/30 de lăţimea părului uman, iar particulele mari ajung la dimensiuni de 2,5-10 microni. Oamenii de ştiinţă au efectuat în mod repetat studii similare, în care au examinat relaţia între aerul poluat şi deteriorarea activităţii mentale, însă analiza curentă este prima, care studiază detaliat modificările în funcţia cognitivă, luînd în considerare perioada de expunere la particulele nocive, precum şi amploarea acestora.

Jennifer Weuve, profesor şi cercetătorul principal al analizei de la Rush University, împreună cu colegii ei a analizat în detaliu legătura între poluarea aerului, ţinînd seama de particulele mici şi mari şi declinul cognitiv la femeile în vîrstă, folosind cohorta care a inclus 19409 de femei din SUA, între 70 – 81 de ani. Participantele au fost examinate timp de 14 ani, începînd cu 1988.

"În analiza noastră, am studiat efectul particulelor poluante în spaţiul aerian asupra activităţii mentale, sau mai degrabă a declinului ei în rîndul femeilor în vîrstă", - a spus Weuve. - Astăzi, puţin se ştie despre rolul aerului poluat în încălcarea activităţii cognitive umane".

Expunerea la particulele contaminate se asociază cu riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, care pot fi o cauza sau o accelerare a declinul cognitiv.

"Prin urmare, dacă datele în cauză vor fi confirmate, atunci reducerea poluării aerului este un mijloc potenţial în reducerea riscului dezvoltării tulburărilor mintale şi semnelor de nebunie ulterioare în rîndurile populaţiei", - a concluzionat Weuve.