Manifestul lui Alexandru II

Despre motivele acestei respingeri a manifestului ne-a relatat Andrei Ianovsky, şeful departamentului surselor istorice scrise al Muzeului Istoric de Stat. El a spus că dispoziţiile din această rezoluţie au fost aduse la cunoştinţa oamenilor la începutul lunii martie, atunci cînd a fost în prima săptămănă a Postului Mare. Acest lucru a fost realizat nu întîmplător: în acel moment oamenii se pregăteau pentru iluminare, mărturisire, iertarea păcatelor, şi nu pentru revoltă. Iar revolta ar trebui neapărat să se întîmple, pentru că la fel ca şi toate legile noi, acest manifest conţinea multe defecte. Guvernul a informat poporul despre eliberare, dar nu a fost abordată, în mod specific, problema pămîntului şi moşierilor funciari, nu au fost stipulate condiţiile de procurare a pămîntului. Deci, ţăranii au rămas în aceeaşi poziţie cel puţin doi ani, ceea ce însemnă că a rămas şi munca de prelucrare a pămîntului boieresc, servicii generale. Femeile trebuiau să lucreze pe terenuri boiereşti două zile pe săptămînă, bărbaţii - trei.

În înregistrările contemporanilor se afirma că dezamăgirea de acest manifest a fost omniprezentă şi universală. Ţăranii vroiau de toate şi momentan, astfel încât în multe locuri au început să apară manifeste false. Textele au fost diferite, dar sensul se reducea la un lucru: ţăranii, în afară de libertate, ar trebui să primească gratuit şi pământul. "Iar moşierilor - cum a fost scris într-o scrisoare anonimă - râpe, păduri şi munţi”.

În anul publicării manifestului s-au petrecut 1859 de revolte. Acest lucru este de 1,5 ori mai mare, decât în orice altă perioadă a domniei împăratului anterior Nicolae I. O Jumătate de revolte au fost suprimate de armată. Locotenentul Hudekov şi-a reamintit cum trupele generalului Dreniakin în satul Kandeevka au împuşcat ţăranii, care întâlneau moartea cu supunere, refuzând să-şi îndeplinească obligaţiile la moşia domnească. Bărbaţii refuzau categoric să prelucreze terenurile boiereşti. Dar, cu toate acestea, se revoltau aproximativ 4% din ţărani din Rusia.

Nobilimea, de asemenea, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de această reformă. Mulţi moşieri au fost lipsiţi de forţă de muncă ţărănească fără plată şi de o parte a terenurilor ţărăneşti (ţăranul din Rusia poseda în medie câte 3,3 ha, în timp ce reforma acoperea 22.5 milioane de ţărani). Moşierii care deţineau moşii mici, în rezultatul acestui decret au rămas la un pas de ruinare. Numărul acestor domni a fost o treime din toţi boieri. Cel mai rău s-au simţit proprietarii de viţă veche, care s-au deprins toată viaţa lor să dispună de ţărani. De la mulţi domni, rudele până la moartea lor, au ascuns faptul că împăratul a ordonat eliberarea tuturor ţăranilor.

Liberalii au fost nemulţumiţi de manifest, pentru că acest eveniment a păstrat relaţiile feudale, care au fost deja suspendate pe hârtie. Deşi mulţi dintre liberali au trăit în străinătate şi nu au avut informaţii exacte despre starea reală de lucruri în Rusia.

Cu toate acestea, reforma agrară a rămas principalul eveniment din a doua jumătate a secolului 19. Manifestul a fost elaborat timp de cinci ani şi a fost gândit mult mai bine, decât reformele de la sfârşitul secolului 20 - începutul secolului 21. O astfel de reformă nu ar putea fi mai radicală, deoarece, în caz contrar, împăratul ar putea rămâne fără susţinerea principalului sprijin al său - nobilime. Şi mai puţin radicală, în acest caz s-ar revolta ţăranii. Prin urmare, oricât de n-ar ocărî contemporanii reforma ţărănească – aceasta a fost un pas mare înainte!

Sursa:  tainy.net