Marea Britanie: copiii inutili pentru ţară au fost trimişi să lucreze la plantații … în colonii de peste mări

Atunci cînd guvernul britanic rezolvă problema "copilăriei dificile", Hitler mai bine să stea de o parte

În 2009, prim-miniștrii din Marea Britanie şi Australia, şi-au cerut scuze pentru programul de trimitere a miilor de copii în fostele colonii britanice, în secolul XX. Conform programului, copiii din familiile sărace au fost trimişi după „o viață mai bună " în Australia, Canada și în alte țări. Cu toate acestea, unii dintre aceşti copii au fost maltratați, mulți au devenit muncitori la ferme".

Acest sistem a existat doar în Marea Britanie ... aproape 400 de ani! Inițiativa a fost înaintată în secolul XVII! În 1618, primul grup de copii a fost dus în colonia britanică din Virginia, în America .... Se pare că Guvernul din Marea Britanie, cea cultivată, locul de naştere a libertăţii şi democraţiei în Europa, trimitea în colonii de peste mări îndepărtate nu numai ocnaşii! Transportau în acele locuri, zeci de mii de copii mici.

La început erau orfanii, dar în cele din urmă, în cadrul programului au început să nimerească şi copiii din familiile numeroase sărace, care o scoteau cu greu în capăt. Anglia a intrat în perioada glorioasă de aplicare a drepturilor omului. Guvernul a fost obligat să desfășoare o oricare politică socială, să întemeieze adăposturi pentru copii și să plătească subvenţii pentru întreţinerea nevoiaşilor. Dar, birocrații întotdeauna au fost birocraţi. Eu au decis să facă economii. Întreţinerea copiilor în coloniile de peste mări îndepărtate a fost mult mai ieftină.

În plus s-a rezolvat cu succes problema de răspândire a fondului genetic britanic pe teritoriile Comunităţii…

Este semnificativ faptul că în acest program au fost incluşi doar copiii aparținînd rasei europoide. Astfel s-a realizat ideea de consolidare a unităţii rasiale a Imperiului Britanic. Pământurile Imperiului ar trebui să fie populate doar de britanici adevăraţi ...

Cel mai rău lucru a fost că copiii erau pur și simplu rupţi de la familiile lor. Totodată, copiilor li se declara că părinții lor au murit, iar părinții au fost informaţi despre moartea copiilor! Copiii (cei mai mici aveau 4 ani, cei mai mari - 14 de ani, majoritatea copiilor având 7-10 ani) au fost încărcaţi pe nave și transportaţi în Canada, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Zimbabwe și cel mai mult, în Australia. Conform calculelor aproximative, au fost aproximativ 130 mii de copii ... în special, guvernul britanic a fost insistent după al doilea război mondial, atunci cînd era deosebit de dificil. În principal, migrația s-a efectuat în Australia. Statistica susţine că în această perioadă (anii 40-60 din secolul XX) din Anglia au fost transportaţi circa 10 mii de copii și 7 mii – anume în Australia).

După cum se scrie în articolele pe această temă, copiilor li se spuneau povești despre "țara de lapte și de miere", în care vor trai fără griji, vor merge călare la școală, în drum rupînd fructe din copaci care cresc pe marginea traseului ... dar în final totul s-a transformat într-o realitate teribilă. Rupţi de la oamenii dragi, copiii nimereau într-un mediu complet nereglementat, în care nimănui nu îi păsa de ei. Ei nu aveau pașapoarte sau buletine de identitate. Erau un nimeni. Deseori, la transportare frații și surorile se despărţeau, legătura cu părinții se pierdea definitiv.

În ciuda faptului că în acest program au fost implicate organizații decente, în acest domeniu domnea o fărădelege flagrantă. În Canada, unii dintre copiii au fost aranjaţi în familii de fermieri și a fost, probabil, cea mai bună opțiune dacă nu vom lua în seamă faptul că fermierilor nu-i pasă deloc de educaţia copiilor adoptaţi şi ei nu divulgau adevărul că aveau nevoie doar de forță de muncă gratuită. Sunt cunoscute chiar şi unele procese de judecată privind omorul copiilor de părinții adoptivi. Cît privește Australia și Noua Zeelandă, aici copiii, în marea majoritate, nimereau în numeroasele orfelinate catolice sau imediat erau încărcaţi în camioane ca vitele și transportaţi la plantații îndepărtate pentru a fi folosiţi ca muncitori necalificaţi.

Actualmente, este recunoscut faptul că condițiile de întreţinere a copiilor în aceste instituții au fost pur și simplu inadmisibile, mult mai inferioare decât în unitățile similare din Marea Britanie. Copii primeau un minim de educaţie, au fost practicate pedepsele corporale, munca grea în afara orelor de lucru, condiții neigienice, lipsa totală de siguranță tehnică și hărțuirea sexuală. Sunt cunoscute numeroasele scandaluri legate de situaţia în cauză. Zeci de copii s-au sinucis. Sute de copii au fost mutilaţi fizic şi răniţi moral.

Această practică rușinoasă a încetat în 1967 ....

Sursa: livejournal.com