Marea Neagră poate să rămână fără peşte

Marea Neagră poate să rămână fără peşte

Oamenii de ştiinţă ucraineni bat alarma - în ultimii ani, cantitatea de peşti comerciali din Marea Neagră a scăzut dramatic. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii distrug locurile lor de reproducere şi de creştere a peştişorilor. Acest lucru a spus recent la o conferinţă de presă, directorul adjunct al Institutului de Biologie al Mărilor sudice, Iuri Tokarev.

Recent, directorul adjunct al Institutului de Biologie al Mărilor sudice (IBMS) pentru Ştiinţă, doctor în Ştiinţe Biologice, Iuri Tokarev a împărtăşit reporterilor că, în conformitate cu rezultatele cercetării lor, populaţiile de specii de peşti valoroase în ultimul timp au scăzut drastic. Ca motive pentru acest fenomen el vede o înrăutăţirea situaţiei ecosistemului în acest rezervor de apă. Potrivit dlui, în momentul actual din şapte specii de peşti, acum sunt în cantităţi suficiente reprezentanţii ai celor trei.

"Iată la ce am ajuns: Sprot, hamsie. În trecut a existat nisetru, calcan, bluefish, chefal. Aceştia au fost peşti principali. Scumbrie de Marea Neagră la fel nu există. Şprotul şi hamsie alcătuiesc deja 90% din totalul stocurilor de peşti, care se găsesc în Marea Neagră. Cauza este simplă - pescuitul excesiv şi atitudinea barbară a omului"- a declarat Tokarev, la o conferinţă de presă din Sevastopol, referindu-se la rezultatele expediţiei recente ale savanţilor din IBMS.

Situaţia, de fapt nu arată aşa de dezastruos pentru întreaga mare, după cum reiese din declaraţia savantului. Expediţia a efectuat studii complexe pe şelful continental din largul nord-vestului Mării Negre, în strâmtoarea Kerci. Astfel, oamenii de ştiinţă nu au date despre ecosisteme coastelor rusă, georgiană, turcă şi bulgară la acest moment. Prin urmare, este încă prematur să vorbim despre "criza de peşte" globală în Marea Neagră.

Cu toate acestea, cocluziile oamenilor de ştiinţă ne pun pe gânduri serioase. În special, starea catastrofală a celui mai mare strat de alge "pădure", în partea de nord-vest a mării, pe care savanţii îl numesc câmpul de Philophoră lui Zernov. Numele său această "gradină lui Neptun" a primit datorită algiei roşii Philophora. Potrivit observaţiilor cercetătorilor, înainte aceste alge au crescut până la 70 de centimetri în înălţime şi se întâlneau pe o suprafaţă imensă de 10 mii de hectare. Dar acum ele au început să moară, privând peştii de loc unde ei ar putea să se înmulţi.

"În Phyllophora au trăit crustacee, anumite specii de peşti. Dacă acestea nu există, nu există nici populaţii comunităţilor foarte importante. Mai mult decât atât, am observat cât de rău se simtă acolo midii şi alte crustacee,..", - a spus Tokarev. Potrivit acestuia, cu pierderea Phyllophorii poate să dispară şi baza alimentară pentru peşti, atât adulţi cât şi peştişori. Stingerea de midii şi altor moluşte bivalve, care sunt biofiltruri, va spori poluarea apei de mare atât prin scurgeri naturale de pe continent, cât şi prin deşeuri ale activităţii umane. În general, va fi rău pentru toată lumea, inclusiv turiştii.

Motivul pentru stingerea rapidă a Phyllophora, potrivit specialiştilor IBMS, este faptul că în această parte a Mării Negre în ultimii ani au început activ să extragă gaze şi petrol şi, în consecinţă, au crescut brusc fluxurile comerciale de transport pe apă. În prezent, în zonele la o adâncime de 20-22 de metri trec vase mari de 100 mii tone, elice de nave tulbură sedimentele de pe fundul mării, iar curenţii maritime le poartă la o distanţă destul de mare. Ca urmare, claritatea apei scade brusc, lumina soarelui trece mai rău prin grosimea apei, şi Phyllophora a început să moare, pentru că, fără lumină, nu poate creşte.

Şi dacă peştii adulţi încă se pot adapta la faptul că câmpul Zernov va dispărea, pentru peştişorii mici e un dezastru. Phyllophora pentru ei, nu este numai o sală de mese (locul unde se acumulează planktonul, potrivit pentru alimentaţia lor), algele, de asemenea, sunt o protecţie împotriva animalelor de pradă, cărora le este greu să prindă peştişorii mici "în pădurile dense de alge marine. Deci moartea lui Phyllophora, în primul rând va duce la dispariţia celei mai vulnerabile părţi a populaţiei - tineretului. Fără care, nu este posibilă existenţa, în continuare a întregii populaţii de peşti.

În plus, Iuri Tokarev a menţionat că adesea cauza distrugerii zonelor de reproducere sunt metode moderne de pescuit. Potrivit lui, declinul puternic de calcan este cauzat de traulele pentru fund, care vandalizează şi distrug tot ce se află pe partea de jos, unde locuiesc specii de peşti bentonici, inclusiv calcan, care nu are loc pentru reproducere, se distruge habitatul său.

În rezultatul acestui pescuit de-a lungul coastei de sud al Crimeii, partea de jos a mării, cu ajutorul camerei, aminteşte, mai mult suprafaţa Lunii. La o adâncime de 20-30 de metri. Anterior acolo se observa vegetaţia, crustacee.

Trebuie de remarcat că, din cauza unor particularităţi ale Mării Negre, în special din cauza săturării straturilor profunde de apă cu hidrogen sulfurat, o mare parte de organisme vii nu pot trăi la adâncimi mai mari de 150-200 de metri. Lovirea puternică a valurilor de ţărm împiedică formarea unei părţi large a mareelor (cum ar fi în mările de Nord şi de Orientul Îndepărtat), unde se concentrează organisme, care servesc drept hrană pentru peştii minori. Aşa că o viaţă activă în acest rezervor de apă este posibilă numai pe o suprafaţă foarte mică între pământ şi adâncimi. Şi anume această parte a mării în ultimul timp omul distruge barbar.