McDonalds este alungat din Bolivia

Corporaţia McDonalds a luptat pentru supravieţuire în Bolivia 14 ani, încercînd să cîştige simpatiile localnicilor. Însă fanii alimentelor sănătoase, care sunt o mulţime în această ţară latino-americană, cu punga proprie au votat "contra". Acum McDonald închide restaurantele fast-food boliviene, deoarece acestea nu obţin nici un profit şi lucrează în pierdere.

Alegerea cetăţenilor conştienţi inspiră cu adevărat! Cu toate acestea, nu va fi uşor de a depăşi complet monstrul corporativ şi a închide uşile tuturor bodegilor din lume care zilnic hrănesc cu "gunoi" circa 58 milioane de oameni. În lumea de astăzi funcţionează 31de mii de restaurante McDonalds, condimentate de publicitate profesională. Dar, de fapt, cum s-a început totul?

Mai mult de o sută de ani în urmă, "s-a născut" primul din lume burger: un bucătar american, Louis Lessing, pur şi simplu a pus o pîrjoală între două chifle şi a turnat ketchup pe gustare. Această mîncare "bună" a fost vîndută din cărucioare pe roţi în micul oraş New Haven şi ziarele au scris cu oroare: " numai muncitorii de fabrică pot mînca burgerii - e ca şi cum a lua masa din pubela de gunoi!" Dar apoi, ideea a fost preluată de aventurierii şomeri – fraţii McDonald. Ei au inventat un truc iscusit de marketing: era de ajuns să spună că "hamburger este o mîncare ideală pentru copii!" - şi deodată s-au format cozi lungi după pîrjoale suspecte ... În curînd pînza de bodegi a înfăşurat globul pămîntesc şi o cerere mare pentru produse a condus la dorinţa de a se îmbogăţi pe seama acestor afaceri, reducînd tot mai mult calitatea mîncării (deşi cît se poate mai "murdar"?)

Desigur, McDonald nu a vrut să părăsească arena, fără a afla anume din care localitate în Bolivia oamenii i-au prins pică. O serie de studii sociologice au relevat trei motive principale ale colapsului corporaţiei, deşi ele pot fi unite într-o singură cauză: bolivienii iniţial detestă ideea de a gusta în drum.

În primul rînd, în opinia bolivienilor, mîncarea devine "comestibilă" numai atunci, cînd este pregătită în condiţii igienice şi sanitare normale. Pentru nimeni nu este nici un secret faptul că orice unitate fast-food nu respectă normele obligatorii - nici la bucătărie, nici la producerea ingredientelor. Reformele privind întreţinerea bovinelor (tranziţia de la furaje ierbivore la cereale, rumeguş, gunoi de grajd şi alte deşeuri), precum şi modalităţile de sacrificare (carnea tocată se prepară deodată dintr-o duzină de vaci) creează condiţii ideale pentru răspîndirea bacteriilor letale coli. În al doilea rînd, mîncarea "bună" ar trebui să fie gătită "cu suflet" – iar la restaurante fast food oamenii sunt hrăniţi cu semifabricate încălzite preparate în ateliere de gătit. În al treilea rînd, pentru bolivienii luarea mesei înseamnă o atmosferă liniştită cu o stare de spirit bună - la McDonald, la fel ca şi orice alt fast-food, nu se oferă o astfel de posibilitate.

Este ciudat faptul că pe primul plan cetăţenii din Bolivia nu a pus caracterul nociv al produselor, ci doar greşelile în fabricarea lor. Dar noi ştim foarte bine că trans-grăsimi şi uleiul supraîncălzit conţin o mulţime de agenţi cancerigeni, băuturi acidulate - un surplus de fosfor şi periculoşii înlocuitori toxici de zahăr. Toate acestea sunt în exces în meniul McDonald şi duc la obezitate, ateroscleroză, diabet, cancer, celulită în cele din urmă.

Pe de altă parte, dacă bolivienii rezonabili nu consumă "mîncarea din gunoi", nu sunt absolut importante motivele pentru această alegere. Însă un lucru este clar - ei doresc să fie sănătoşi şi să trăiască în armonie cu sine. Noi ar trebui să învăţăm din această atitudine faţă de calitatea vieţii. Si cine ştie - poate că în cîţiva ani şi noi vom trimite pe "Borgia" corporativ la cnocaut?

Sursa: facepla.net