Merele primordiale unice s-au păstrat în munții din Kazahstan (+Video)
11 000 ha - aceasta este suprafața tufărișurilor de măr sălbatic în munții Alatau. Pomii de măr sălbatic uneori ajung până la 30 de metri înălțime, s-au păstrat chiar niște giganți de 130 de ani.
Biologii francezi au făcut expediție în pădurile sălbatice din Kazahstan și a luat probe pentru Muzeul de științe naturale din Paris. Bazându-se pe cercetările sale, oamenii de știință au ajuns la concluzia că primele merele din lume au apărut în Kazahstan.
Documentaliștii francezi au făcut un film despre grădinile de mere de la poalele munților Tian-Shan. Potrivit regizorului filmului Catherine Pesh, merele din Kazahstan sunt absolut unice. Ei și-au păstrat structura primordială genetică și sunt similare celor care creșteau în grădinile Edenului cu mai mult de zeci de mii de ani în urmă. Publicul kazah a fost primul care a văzut filmul făcut de francezi. Acest eveniment a avut loc în timpul săptămânii de Francofonie din Kazahstan.
Puieții mărului sălbatic Sievers sunt patrimoniul nu doar a Kazahstanului, dar și a întregii omeniri, deoarece nu mai cresc nicăieri în lume și sunt cele mai bune portaltoaie pentru soiuri de mere de cultură. Este general acceptat faptul că pădurile de mere din Kazahstan, păstrând un fond genetic primar, sunt resurse unice ale planetei, și în mare parte viitorul industriei mondiale de mere depinde de ele, deoarece nici un soi cultivat de mere nu este așa de rezistent și trainic, ca rudele sale sălbatice.
Și putem spune cu încredere, că această activitate importantă - salvarea soiurilor primordiale de mere, căruia și-a dedicat viața academicianul Aimak Djangliev, își găsește o continuare demnă.
Așadar, angajații Parcului Național de stat Sairam-Ugam vor colecta anual semințe și vor înmulți merele Sievers, vor planta copaci tineri pe teritoriul parcului natural. O asemenea "intervenție" în natura primordială nu doar va păstra fondul genetic a merelor Sievers, dar, de asemenea, va mări suprafața de creștere a sa în habitatul natural.
Sursa: eco-mir.org