ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Moratoriul pentru tăierea pădurilor: nu ne va ajuta?

La finele lunii aprilie, parlamentul a votat în primă lectură  proiectul de lege care prevede introducerea unui moratoriu de trei ani pentru  tăierea pădurilor.  Documentul permite doar tăierile sanitare. În opinia autorilor, astfel  se va putea pune capăt  tăierilor ilicite și  vor fi păstrate resursele naturale.   

Însă specialiștii cred, că  doar această măsură este insuficientă. În Republica Moldova acționează o  schemă bine pusă la punct de tăiere hrăpăreață  a pădurilor și de vindere a cherestelei, care în opinia ecologului Anatol Prohnițchi  funcționează indiferent de deciziile guvernului și parlamentului. Avem nevoie de o reformă complexă a silviculturii: de la sporirea semnificativă a amenzilor  pentru tăierile ilicite  la renunțarea parțială sau totală  la mecanismul  de autofinanțare a agenției “Moldsilva”.  Desigur, dacă ne dorim să păstrăm  pădurile moldovenești.   

Interdicții “în gol”

În Republica Moldova, autoritățile  centrale introduc periodic interdicții  de tăiere a pădurilor. Spre exemplu, acum un an (în aprilie,2020)  Ion Perju, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și  a mediului,  a semnat un ordin, prin care în fondul forestier de stat erau interzise  orice lucrări forestiere: în păduri, erau interzise orice forme de tăiere a copacilor.  “Astfel vom putea opri orice tăieri ilicite făcute sub pretextul  reînnoirii și îngrijirii pădurii ”, - au declarat cei de la ministerul agriculturii.  

Dar tăierile pădurii au continuat. Și nu numai cu efortul tăietorilor ”negri”de păduri .  

Controalele  efectuate  în mai,2020 au arătat următoarele. După primul control au fost depistate 45%  de tăieri ilicite,  după cel de-al doilea -  22%. Iar în iunie agenția “Moldsilva” a raportat, că  în semestrul 1 al anului 2020 în timpul controalelor  au fost depistate   343 metri cubi de lemn tăiat ilegal, doi pădurari au fost eliberați din funcție,  altor  58 le-au fost aplicate acțiuni disciplinare.  Plus la acestea,  acțiuni disciplinare au fost aplicate în cazul a13 maiștri-silvicultori, 3 directori adjuncți și 9 directori ai ocolurilor silvice, un inginer pentru ocrotirea și păstrarea pădurii.  

Raportul nu conținea nimic uimitor .  Ecologii spun, că structurile statului, care au obligația să  ocrotească și să dezvolte gospodărie forestieră, ani în șir  se află în fruntea  braconajului de tăiere a pădurilor sub pretextul  curățirii lor sanitare.  Există și cauze obiective ale acestei situații: în ramura dată salariul lasă de dorit. Conform Biroului național de statistică, în Moldova cel mai prost  plătită este sfera pisciculturii, silviculturii și agriculturii.  

Cu ceva timp în urmă  Alecu Reniță, președintele Mișcării ecologiste din Moldova,  a declarat în cadrul dezbaterilor publice privind  defrișările masive  în Moldova  relativ lipsită de păduri,  organizate de agenția  IPN, că “încă de la începutul anilor 2000 colectivul enorm de peste  5 mii de pădurari s-a deprins să  vadă nu pădurea, da numai banii”.  Iar Igor Sîrbu, președintele fondului ecologic Ecodava, crede că în RM mafia silvicolă  a apărut  nu de azi – ea există demult,  iar  cele mai grave samavolnicii au avut loc în perioada anilor 2009 – 2018, atunci ministerul mediului  împreună cu “Moldsilva” și Inspecția ecologică  a fost implicat în tăieri ilicite de pădure, și toți conducătorii  departamentelor responsabile de monitorizarea acestui proces erau membrii aceluiași partid.   

Încă în a.2015 Iurie Apostolachi, directorul de atunci al agenției “Moldsilva”, a recunoscut că pentru un șir de  pădurari și angajați ai ramurii tăierea copacilor  sub pretextul reînnoirii pădurii, dar și vinderea lemnului, este  a afacere bine pusă la punct.  În cadrul conferinței de presă convocate expres, el a declarat că cca  140 de pădurari și peste 60 de angajați ai  acestei structuri de stat  au participat la tăierea ilicită a pădurilor .  “În prezent, activitatea s-a redus la colectarea și comercializarea lemnului. În rezultat, gospodăria forestieră a degradat ”, - susținea Apostolachi în aprilie,2015.  

Iar în a.2016 Ministerul mediului a recunoscut, că în Republica Moldova 50% din tăierile ilicite de pădure țin de interesele  din domeniul exportului de cherestea.  Pe parcursul a zece ani (2005 - 2015) exportul de cherestea din Moldova săracă în păduri s-a întreit, și de la 2 267,2 mii de dolari a ajuns la 7 986,2 mii de dolari. Acest export continuă și acum, deși în proporții ceva mai mici.   

În toamna anului trecut  Ruslan Codreanu, fost primar general interimar  de Chișinău,  pe pagina sa de Facebook a acuzat conducerea agenției “Moldsilva” că “a semnat cu o companie bulgară un contract de comercializare a  lemnului de calitate ”. Iar nu demult Vasile Costiuc, liderul partidului revitalizat “Democrația acasă”,  susținea într-o emisiune de pe portalul stiri.md  că   “în timp ce volumul de cherestea procesată în Republica Moldova se află la limita inferioară, noi  exportăm ilegal containere cu bușteni de stejar în China, care produce din acești bușteni  mobilă foarte scumpă  ”. 

Un tablou deprimant  

Suprafața pădurilor în Republica Moldova este un indice foarte schimbător.   

Cu ceva ani în urmă, Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului raporta că fondul forestier național ocupă 12,7% din teritoriul țării. Agenția “Moldsilva” evaluează gradul de împădurire  la 422,8 mii hectare, dintre care 379,5 mii ha – pădurile propriu zise, care constituie echivalentul a  11,4%. Potrivit agenției, în ultimii 20 de ani în RM suprafața pădurilor nu a scăzut, din contra – a crescut cu 1,6%. Dar ecologul Anatol Prohnițchi  susținea într-un interviu, că în republică  cifra reală a împăduririi  nu ajunge nici la  10%. 

Așa sau altfel, chiar dacă  luăm indicele statistic de sus,   Republica Moldova  oricum este  țara cu cele mai mici suprafețe de păduri din Europa. Pentru comparație: pe continent,  media acestui indice este de 29%, în UE -  44%, în lume  - 31%. Și cu rezerve forestiere așa de reduse, RM defrișează păduri la o scară destul de mare.   De mulți ani deja, este permisă obținerea anuală a unui volum de cca 500 mii de metri cubi de cherestea (anul,  populația are nevoie de lemn în volum de cca 450 mii de metri cubi). 

Ecologiștii susțin, că neoficial  cota tăierilor ilicite demult  este egală cu cea a tăierilor legale de pădure. Fapt confirmat de programul FLEG în Moldova, care  a evaluat starea fondului forestier  al RM   (acesta a fost finanțat de UE, executori fiind  Uniunea internațională de ocrotire a naturii, Banca mondială și Fondul mondial al naturii sălbatice). În cadrul studiului efectuat a devenit clar, că  în a.2014 oficial au fost  tăiați 620 metri cubi de cherestea,  însă real  au fost folosiți 1036,5 mii de metri cubi. Adică, mai bine de 400 mii de metri cubi au fost tăiați ilegal.  

Agenția “Moldsilva” are alte date privind tăierile ilegale:   a.2015   – 8,2 mii metri cubi, a.2016 – 3 mii metri cubi, a. 2017- 2,2 mii, a.2018-1,6 mii metri cubi, a.2019 - 2,6 mii, a.2020 - 1,4 mii metri cubi de cherestea.  

La începutul anului curent  deputatul Radu Marian a anunțat pe rețelele de socializare, că a obținut  o informație a gospodăriei silvicole, conform căreia numai în a.2019 au fost  tăiați ilicit cca 192 mii de metri cubi de cherestea, ceea ce este echivalentul suprafeței sectorului Rîșcani al capitalei (cca 1000 ha de pădure sănătoasă  ). 

“Potrivit calculelor noastre,  se taie cu  40% peste limita anuală, stabilită de guvern, iar veniturile provenite din  comercializarea lemnului tăiat ilegal  ajung la 127 mln. de lei,  dintre care o jumătate  merge la conducătorii ocolurilor silvice și conducerea “Moldsilva”, - susținea parlamentarul.  Atunci, pentru a studia problema în cauză parlamentul a format un grup de lucru, care intenționa să se adreseze SIS, CNA, Inspectoratului  pentru protecția mediului  și altor instituții publice responsabile, după care informații despre activitatea lui nu au mai apărut.  

Cei din agenția “Moldsilva” reacționează destul de bolnăvicios  la acuzațiile permanente în adresa lor, sau  la informația despre defrișările masive în ocolurile silvice subordonate lor, dar investighează cu regularitate cazurile dezvăluite. Spre exemplu, în ianuarie, curent  a fost efectuată o anchetă de serviciu pe faptul  tăierilor masive a copacilor în rezervația “Plaiul fagului”. Apoi, comisia specială a anchetat  situația privind defrișările în ÎS “Gospodăria forestieră Edineț ”. Însă de obicei  aceste controale se termină  sau cu răspunsul că “tăierea a fost efectuată legal și în volumul admis”, sau cu aplicarea  unor sancțiuni disciplinare - pentru  angajații ocolurilor silvice ca un fel de oblojeli pentru un mort.  

Astfel, în rezultatul  anchetei de serviciu de la “Plaiul fagului” directorul rezervației s-a ales cu o mustrare, iar inginerul șef, pădurarul și inginerul forestier – cu mustrări aspre și  avertizarea că, dacă  în decursul anului vor admite alte încălcări, vor fi eliberați din funcții.  Asta chiar dacă conform art.231 al Codului penal, spre exemplu,  tăierea ilicită a copacilor și arbuștilor în fondul forestier sau pe teritoriile naturale  ocrotite de stat, în sumă de peste 25mii de lei, efectuată de persoane responsabile pentru  ocrotirea și paza pădurilor, se pedepsește cu o amendă între 42,5 mii și  67,5 mii de lei.     

O sarcină de stat, aflată la autofinanțare  

Ecologii spun că  introducerea moratoriului de trei ani pentru  tăierea pădurii (deocamdată documentul a fost votat doar în prima lectură) nu este suficientă, barem, pentru a face o ordine relativă în gospodăria forestieră a țării.  Este nevoie de reformarea complexă a ramurii și de măsuri operative  din partea statului.  

Potrivit  lui Igor Sărbu, președintele fondului ecologic Ecodava, Republica Moldova are nevoie de o strategie  națională de ocrotire a pădurilor, care să prevadă  măsuri mai decisive  contra defrișărilor ilegale și a businessului forestier. La moment, amenda pentru defrișările ilegale este extrem de mică: între  1,2 și 1,5 mii de lei pentru persoanele fizice și 12-15 mii pentru cele juridice.  Iată de ce infractorii prinși asupra faptei,  chiar și în condiții de interdicție și moratoriu, achită lejer amenda – ei oricum au profit.     

O altă măsură ar putea fi  identificarea  terenurilor  agricole degradate și potențial  contaminate,  și a teritoriilor pe care a fost defrișată pădurea.  În opinia lui Igor Sîrbu,  avem nevoie de un program național  de împădurire masivă a tuturor teritoriilor posibile din această categorie. 

Într-o perspectivă medie,  spun ecologii,  trebuie modificat sistemul  național de evidență, exploatare și transportare a lemnului  prin elaborarea și implementarea unui șir de instrumente (radarul forestier, separarea activităților de  evaluare a lemnului de cea a exploatării lui), monitorizarea  îndeplinirii planului de defrișare a pădurii, ceea ce deseori nu se face din cauza lipsei de personal.  Precum și revizuirea  mandatului funcțional al instituțiilor  publice în sfera resurselor regenerabile.

Ei, dar primordială trebuie să fie decizia de extindere a fondului forestier  național. Pentru aceasta, potrivit  lui Vasile Chirtoca, președintele companiei DAACHermes, cunoscută pentru  proiectele ei ecologice,  inclusiv de restabilire a pădurilor, trebuie interzisă total  defrișarea pădurilor, agenția “Moldsilva” trebuie trecută  la  finanțare bugetară, iar activitatea ei reorientată de la cea în exclusivitate silvicolă la cea de  reîmpădurire și ocrotire a pădurilor.  

Dacă am analiza planurile și strategiile  adoptate de guvern în diferiți ani, în țara noastră gradul de împădurire ar trebui să  fie net superior celui pe care îl avem azi. Spre exemplu,  Programul național de combatere a deșertificării din a. 2000 prevedea  extinderea  suprafețelor împădurite  la 15% din teritoriu. Iar Strategia  pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier, aprobată în a.2001, promitea împădurirea de15% deja către a.2020.  Pentru corectitudine, trebuie să menționăm că în perioada dintre anii 2001- 2009, în timp ce la putere era  PCRM în frunte cu Voronin, pe terenurile incomode și neprielnice  au fost plantate peste 60,0 mii de hectare de păduri tinere. Cel puțin, asta raporta  conducerea “Moldsilva”.

Cum spunea într-un interviu pentru   Sputnik-Moldova ecologul Gabriel Mărgineanu, în țară avem destule planuri de înverzire,  însă   în mare măsură se realizează  doar unele prevederi nesemnificative ale lor. “În cifre, avem cel mult 10% realizate ”, - a menționat expertul.  

Cei de la agenția “Moldsilva” recunosc, că nu se isprăvesc cu  obligațiile sporite, care le-au fost impuse, deoarece  departamentul activează în bază de autofinanțare, de aceea “realizarea planurilor de  reîmpădurire, plantare și dezvoltare depinde direct de producerea lemnului”. Avem, deci, un cerc vicios: pentru  a restabili pădurile  avem nevoie de mijloace, iar pentru a  le avea trebuie să defrișăm pădurile existente și să vindem lemn. Conform unor date, veniturile  din comercializarea lemnului constituie azi cca 80% din veniturile  “Moldsilva”.

De aceea, dacă reîmpădurirea  este cu adevărat  sarcina primordială a statului,  așa cum a fost declarat  în mod repetat în diverse planuri și strategii,  statul trebuie să se implice în soluționarea ei. Pentru că resursa de protecție a  masivelor de pădure de care dispune țara, practic, a fost epuizată.   Pentru aceasta, spun ecologii,  agenția “Moldsilva”  trebuie trecută în totalitate la finanțare bugetară.       

Extinderea  suprafețelor împădurite, care ar ocupa 15% din teritoriul țării, încă mai este  o idee fix a funcționarilor din  silvicultură ( acum ei spun că  acest indice poate fi atins în  următorii cinci ani), dar specialiștii insistă pe faptul, că în contextul schimbărilor climatice globale în Moldova  coeficientul împăduririlor  trebuie să nu fie mai mic de 25%.  De aceea trebuie să acționăm imediat,  inclusiv prin injectări bugetare.  Deocamdată însă, reieșind din datele Biroului național de statistică,  în Moldova defrișarea pădurilor are loc  mai rapid ca  restabilirea lor . 

Vladislav Bordeianu

Luni, 17 mai 2021
Vizualizări: 184

Citiţi de asemenea

Mult timp a trebuit să urmez un  tratament pentru disfuncția glandei tiroide. M-am tratat în diferite moduri, am ...
85
Mulți oameni pentru a acoperi gardul aleg o soluție simplă - plantează de-a lungul acestuia thuja sau plante cățărătoa...
113
Pe cîmpurile gospodăriei ecologice VIOPark sînt cultivate cu succes spelta și secara, care vor fi folosite la producerea...
133
Cel mai înalt copac din Țara Galilor, fiind afectat de furtună, urma să fie tăiat, în schimb artistul Simon O'Rourke a g...
120