MOLDOVENII.MD

Multidegradarea: de ce apa, solurile și clima devin o problemă de securitate națională pentru Moldova

În spațiul public din Republica Moldova se discută zilnic despre alegeri, conflicte politice, remanieri, scandaluri și crize de moment. Există însă o problemă care poate influența viitorul țării mult mai profund decât orice ciclu politic. Este vorba despre starea solurilor, resursele de apă și reziliența climatică a Republicii Moldova.

În ultimii ani, atenția comunității științifice internaționale este atrasă tot mai mult de un fenomen pe care geograful și cercetătorul român Remus Prăvălie îl numește „multidegradare”. Este situația în care asupra aceleiași regiuni acționează simultan mai multe procese distructive: secetă, eroziunea solurilor, pierderea materiei organice, scăderea nivelului apelor subterane, degradarea vegetației, deșertificarea și alți factori. Efectul lor nu doar se adună, ci se amplifică reciproc.

Remus Prăvălie, cercetător la Facultatea de Geografie a Universității din București, este unul dintre specialiștii europeni remarcați în domeniul degradării terenurilor și riscurilor climatice. O parte dintre lucrările sale au fost menționate ca făcând parte din categoria celor mai citate publicații științifice la nivel mondial. Unul dintre cele mai recente studii, publicat în revista Nature Communications, reprezintă o analiză amplă a proceselor de degradare a terenurilor agricole din 40 de țări europene.

Cercetătorii au analizat douăsprezece procese de degradare a terenurilor: eroziunea prin apă și vânt, pierderea carbonului organic, salinizarea, compactarea solurilor, contaminarea cu metale grele și pesticide, scăderea nivelului apelor subterane, aridizarea și alți factori. Imaginea obținută este îngrijorătoare. Studiul arată că o parte semnificativă a terenurilor agricole din Europa este afectată simultan de mai multe procese de degradare.

Este important de subliniat că nu vorbim despre regiuni îndepărtate ale lumii. Europa de Est se află printre zonele în care efectele schimbărilor climatice și degradarea terenurilor devin tot mai vizibile deja astăzi.

Pentru Republica Moldova, această temă are o importanță specială. Organizațiile internaționale au menționat în repetate rânduri că Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene în fața schimbărilor climatice. Cauza nu ține doar de schimbarea climei în sine, ci și de dependența ridicată a economiei de agricultură, de resursele limitate de apă și de capacitatea relativ redusă de adaptare.

Banca Mondială avertizează de mai mulți ani asupra riscului tot mai mare de deficit de apă în țară. Secetele devin mai lungi și mai frecvente, iar agricultura rămâne una dintre cele mai vulnerabile ramuri ale economiei. Pentru un stat în care o mare parte a teritoriului este utilizată în scopuri agricole, degradarea solurilor înseamnă nu doar pierderi ecologice, ci și afectarea securității alimentare, a veniturilor populației și a atractivității investiționale a regiunilor.

Problema este agravată de faptul că multe procese se dezvoltă treptat și, tocmai de aceea, rămân adesea invizibile pentru societate. O fântână secată, debitul tot mai mic al unui izvor, stratul fertil de sol spălat după o ploaie puternică sau scăderea recoltei pe un câmp anume devin rareori subiecte de dezbatere națională. Totuși, tocmai din asemenea schimbări locale se formează treptat o criză sistemică.

În ultimii ani, în România, comunitatea științifică a ridicat în repetate rânduri problema necesității de a privi degradarea solurilor, deficitul de apă și riscurile climatice nu doar ca pe o problemă ecologică, ci și ca pe o chestiune de securitate națională. Voci similare se aud tot mai des și în raport cu Republica Moldova.

Desigur, includerea amenințărilor climatice în sfera securității naționale rămâne un subiect de dezbatere politică și expertă. Totuși, faptele devin tot mai greu de ignorat. Dacă o țară pierde terenuri fertile, se confruntă cu deficit de apă și cu scăderea rezilienței sectorului agricol, consecințele afectează inevitabil economia, stabilitatea socială, procesele migraționale și calitatea vieții populației.

Astăzi nu mai este suficient să vorbim doar despre protecția naturii. Este vorba despre capacitatea statului de a păstra condiții normale de viață pentru generațiile viitoare.

De aceea, întrebarea principală nu este dacă problema există. Datele științifice arată că ea există și influențează deja regiunea. Întrebarea principală este alta: este societatea pregătită să privească apa, solurile și clima ca pe resurse strategice ale țării, de care depinde direct viitorul Republicii Moldova?