Mumia care continuă să trăiască. Ce a dezvăluit microbiomul Omului Ghețurilor Ötzi

În toamna anului 1991, doi turiști care traversau Alpii, la granița dintre Italia și Austria, au observat un corp uman ieșind din gheață.

La început, descoperirea nu a stîrnit prea mult interes.

Se credea că este vorba despre un alpinist modern care și-a pierdut viața în munți.

Curînd însă a devenit clar că omul murise cu peste cinci mii de ani în urmă.

Astfel, lumea l-a cunoscut pe Ötzi, una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX.

În deceniile care au urmat, cercetătorii au analizat aproape tot ceea ce putea fi aflat despre el.

Au studiat hainele, armele, alimentația, bolile, ADN-ul și chiar ultimele sale ore de viață.

Părea că povestea este completă.

Dar recent, Ötzi a oferit încă o surpriză.

S-a descoperit că, după mai bine de cinci milenii, el continuă să păstreze în interiorul său o lume întreagă de organisme vii.

Nu un singur om, ci un ecosistem

De obicei ne imaginăm omul ca pe un organism individual.

Știința modernă descrie însă o realitate mult mai complexă.

Fiecare persoană găzduiește trilioane de microorganisme.

Bacteriile, ciupercile și alte forme microscopice de viață trăiesc pe piele, în căile respiratorii și mai ales în intestin.

Numărul lor este comparabil cu numărul celulelor umane.

Fără ele nu ar exista digestie, imunitate și numeroase procese biologice esențiale.

Într-un anumit sens, omul nu este niciodată singur.

El reprezintă o comunitate vie.

Din acest motiv, cercetătorii au decis să studieze nu doar omul Ötzi, ci și microorganismele care l-au însoțit de-a lungul existenței sale.

Arheologia lumii invizibile

Noile cercetări au reconstituit istoria microbiologică a mumiei.

Oamenii de știință au identificat mai multe straturi de microorganisme.

Unele provin chiar din perioada în care Ötzi era în viață.

Acestea reprezintă o imagine rară a microbiomului uman preistoric.

Alte microorganisme au apărut în timpul celor cinci mii de ani petrecuți în ghețar.

Ele reflectă mediul natural al Alpilor.

Există și un al treilea grup, format din microorganisme moderne, apărute după descoperirea și conservarea mumiei în muzeu.

Astfel, cercetătorii nu au studiat doar un om.

Au studiat o cronologie biologică ce unește omul, natura și timpul.

Ce pot spune bacteriile despre trecut

Pentru majoritatea oamenilor, bacteriile sînt asociate cu bolile.

Pentru cercetători însă, ele reprezintă și arhive biologice.

Compoziția microbiomului poate oferi informații despre alimentație, sănătate, mediu și stil de viață.

Microorganismele antice permit compararea lumii de dinaintea antibioticelor, agriculturii industriale și urbanizării moderne cu realitatea de astăzi.

Ele devin o sursă istorică la fel de valoroasă ca ceramica, uneltele sau vestigiile arheologice.

Diferența este că această arhivă se află în interiorul corpului uman.

Ghețarii – bibliotecile ascunse ale planetei

Povestea lui Ötzi ne amintește și de rolul extraordinar al ghețarilor.

Ei conservă polen, microorganisme, particule atmosferice și urme ale vieții din trecut.

Datorită lor, cercetătorii pot reconstrui lumi dispărute.

Astăzi însă, numeroși ghețari se retrag într-un ritm accelerat.

Odată cu schimbarea climei, planeta pierde nu doar rezerve de apă dulce.

Pierde și vaste arhive ale memoriei naturale.

Fiecare ghețar care dispare înseamnă și dispariția unei părți din istoria Pămîntului.

O nouă perspectivă asupra omului

Poate cea mai importantă lecție a acestei descoperiri nu ține de bacterii.

Ea ține de modul în care înțelegem natura umană.

Timp de secole, omul s-a perceput ca fiind separat de natură.

Biologia modernă sugerează contrariul.

Sîntem profund conectați cu ecosistemele din jurul nostru.

În interiorul fiecăruia există comunități întregi de organisme.

Sănătatea noastră depinde de sol, apă, plante, animale și microorganisme.

Granița dintre om și natură devine astfel mult mai puțin clară decît am crezut.

Din acest motiv, povestea lui Ötzi nu este doar o lecție despre trecut.

Este și o reflecție asupra prezentului.

Ea ne amintește că omul nu a fost niciodată separat de lumea vie.

Tocmai astfel de descoperiri sînt importante pentru ecology.md, deoarece arată că natura nu este decorul istoriei umane, ci unul dintre principalii săi autori.

După mai bine de cinci mii de ani, Omul Ghețurilor continuă să ne vorbească.

Iar mesajul său nu este despre moarte.

Este despre legăturile invizibile care unesc toate formele de viață.