Noua reţea de transport europeană, instrument în reducerea emisiilor de CO2

Luată ca un întreg, noua politică de infrastructură a Uniunii Europene va transforma mozaicul existent de drumuri europene, căi ferate, aeroporturi şi canale navigabile într-o reţea de transport transeuropean (TEN-T) care va contribui şi la obiectivele privind reducerea emisiilor de CO2, generate de mijloacele de transport.

La finalul anului trecut, Parlamentul European şi-a dat acordul final pentru noua hartă a transporturilor europene, traversată de nouă coridoare care vor acţiona ca o coloană vertebrală pentru susţinerea mobilităţii pe piaţa unică europeană şi care vor revoluţiona conexiunile dintre Est şi Vest. Pentru a susţine acest proiect ambiţios, parlamentarii europeni au decis, de asemenea, să tripleze finanţarea Uniunii Europene, acordată pentru infrastructura de transport pentru perioada 2014-2020, la 26,3 miliarde de euro.

TEN-T este un instrument esenţial care contribuie la atingerea de către politica în domeniul transporturilor a obiectivului global de reducere cu 60% a emisiilor provenite din sectorul transporturilor până în 2050.

În esenţă, reţeaua TEN-T este o reţea de transport multimodal, facilitând în mod substanţial trecerea călătorilor şi a mărfurilor de la transportul rutier la cel feroviar şi la alte moduri de transport.

Toate proiectele TEN-T trebuie să treacă o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului, înainte de a putea beneficia de fonduri UE. Pentru a face acest lucru, ele trebuie să îndeplinească toate cerinţele de planificare şi sustenabilitate, stabilite în temeiul legislaţiei UE în domeniul mediului.

Transportul este vital pentru economia europeană. Fără o bună conexiune a reţelelor de transport Europa nu se poate bucura de creştere şi prosperitate. Noua politică a Uniunii Europene pentru infrastructura de transport va aduce la un numitor comun reţelele de transport din cele 28 de state membre pentru a promova dezvoltarea şi competitivitatea. Acestea vor conecta Estul cu Vestul şi vor înlocui mozaicul de transport de astăzi cu o reţea cu adevărat europeană”, a declarat comisarul european Siim Kallas, vicepreşedinte al Comisiei şi responsabil cu transporturile.

Noua politică UE în domeniul infrastructurii

Noua politică pentru infrastructură a UE stabileşte, pentru prima dată, o reţea de transport centrală, construită pe nouă coridoare majore: două coridoare Nord-Sud, trei coridoare Est-Vest şi patru coridoare diagonale. Reţeaua centrală va transforma conexiunile Est-Vest, va elimina blocajele, va upgrada ritmul de modernizare a infrastructurii şi eficientizare a operaţiunilor de transport transfrontalier de pasageri şi mărfuri în întreaga UE.

Aceasta va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport şi pentru a contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.

Reducerea dependenţei de petrol în transporturi este foarte importantă. Acesta este motivul pentru care şi susţinem această iniţiativă, ce stabileşte direcţia de dezvoltare a sistemului european de transport pe termen lung. Un astfel de semnal este esenţial pentru a mobiliza capitalul privat, nu numai în ceea ce priveşte dezvoltarea vehiculelor, dar şi în ceea ce priveşte implementarea infrastructurilor de alimentare cu combustibili alternativi”, consideră ministrul transporturilor, Ramona Mănescu.

Conexiunile Est-Vest vor atrage jumătate din fonduri

Realizarea conexiunilor Est-Vest va avea prioritate, iar aproape jumătate din finanţarea totală a infrastructurii de transport CE de 26,3 miliarde de euro va fi direcţionată doar spre ţările din Europa de Est.

Cele 26,3 miliarde de euro vor acţiona în mod eficient în calitate de „capital iniţial” pentru a stimula investiţiile statelor membre. Costul estimativ de punere în aplicare a primei faze de finanţare pentru reţeaua centrală, în 2014-2020, se va ridica la 250 de miliarde euro.