Oamenii de știință au descoperit secretul zborului celei mai mari păsări care a trăit vreodată
Rămăşiţele fosilizate ale celei mai mari păsări zburătoare au fost identificate de oamenii de ştiinţă, fiind vorba de o pasăre de două ori mai mare ca cea mai mare pasăre zburătoare din ziua de astăzi, albatrosul.
Pelagornis sandersi trăia în urmă cu 25 de milioane de ani, avea o greutate de 80 de kilograme, iar anvergura aripilor sale depăşea şapte metri.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, Pelagornis sandersi era nevoită să facă un sprint şi să prindă un curent de aer ascendent pentru a se putea ridica de la sol.
Potrivit simulărilor computerizate, odată ridicată în aer, structura păsării i-ar fi permis să fie foarte agilă în zbor, deşi, din cauza picioarelor scurte şi a oaselor goale, aterizarea ar fi fost destul de dificilă.
Fosila veche de 25 de milioane de ani a fost găsită în statul american South Carolina, în urmă cu 30 de ani, însă abia acum cercetătorii au determinat că este vorba de o specie necunoscută.
Fosila a fost descoperită de muncitorii care lucrau la construirea unui aeroport lîngă oraşul Charleston.
Doctorul Dan Ksepka, curator la Muzeul "Bruce" din Connecticut, spune că pasărea era foarte rapidă şi se putea deplasa pe suprafeţe foarte mari cu un minim consum de energie.
"Era foarte rapidă şi foarte eficientă. Simulările computerizate arată că era foarte aerodinamică, putînd plana pe distanţe foarte lungi. Probabil că prindea viteze de peste 10 metri pe secundă", spune Ksepka.
Mărimea şi forma ciocului sugerează că pasărea făcea parte din familia pelagornithid, un grup dispărut de păsări acvatice despre care se crede că ar fi strămoşii pelicanilor şi berzelor din ziua de azi. Ciocul lor avea dinţi, fiind util la prinderea peştilor.
Păsările gigantice zburătoare au dispărut în urmă cu trei milioane de ani din motive care nu sînt încă clare.
223