Oamenii de ştiinţă bat alarma — astăzi Nistru — râul principal al ţării e la etapa pieririi! Discutăm problema!

Oamenii de ştiinţă bat alarma - astăzi Nistru - râul principal al ţării e la etapa pieririi! Discutăm problema!

Despre râurile principale ale ţării noastre, Nistru şi Prut, în ultimul timp, se spune şi se scrie destul de mult. În general, sunt teme despre inundaţii şi situaţia ecologică în bazinul acestor râuri. În jurul acestor râuri se aprind pasiuni grave. Pe de o parte, sunt agenţi economici care doresc să extragă din aceste râuri un amestec de nisip şi de pietriş, aceştia sunt susţinuţi de reprezentanţii întreprinderilor de navigaţie fluvială. Pe de altă parte, mai multe organizaţii ecologice se opun categoric acestui lucru, cerând autorităţile şi societatea să asigure râurilor starea lor naturală.

În această situaţie putem înţelege, cu siguranţă, şi uni şi alţii. Însă interesele pur economice, pe de o parte, şi emoţiile, pe de altă parte, sunt nepotrivite la rezolvarea problemelor complexe ale râurilor noastre. Iar aceste probleme sunt suficient de grave.

Reglementarea artificială a canalelor râurilor de către om prin construcţia centralelor hidroelectrice cauzează daune grave şi uneori ireparabile râului şi situaţiei ecologice din mediul său. Acest lucru este cunoscut de mult timp şi verificat în mod repetat. Nu au scăpat de această soartă şi râurile noastre.

Numai pe Nistru, în prezent, funcţionează trei centrale hidroelectrice: Dubăsari, Naslavcea şi Novodnestrovskaia. Pe Prut, deocamdată, numai una - Costeşti.

Ce a adus o astfel de intervenţie economică râurilor noastre? Până în prezent, Nistru este recunoscut oficial de către savanţi ca un râu pe moarte. Principalul râu al nostru din Moldova are o stringentă necesitate de asistenţă umană pentru a recupera ceea ce înainte el însuşi putea face. Acest lucru a devenit clar după revărsări mari din 2008. În partea de sus a Nistrului de Mijloc, după inundaţii, au rămas pături largi de fund, din care a fost spălat stratul de nisip şi de pietriş. Nistrul nu-l poate restabili de sine stătător din cauza reducerii vitezei fluxului, modificate de baraje. Din acelaşi motiv, el nu poate spăla conurile rocilor în creştere din an în an, care nimeresc în râu cu fluxuri de averse din râuleţe şi râpe. Şi iată aici râul are nevoie de ajutorul omului. Şi aici se intercalează interesele agenţilor economici, reprezentanţilor de navigaţie fluvială şi ecologiştilor.

Principalul lucru – să nu cădem în extreme şi să nu punem interesele de moment deasupra intereselor viitorului râului.

Pe prim plan al rezolvării acestei probleme ar trebui să fie interese, în primul rând, al RÂULUI. Şi ele, în opinia noastră, constră în permiterea anumitor agenţi economici să extragă din râu amestec de nisip şi de pietriş acolo, unde râul are nevoie, şi din contul lor să transporteze şi se toarnă o parte din acest amestec acolo, unde este necesar pentru râu. Surplusul de amestec de nisip şi de pietriş aceşti agenţi economici ar putea folosi pentru repararea drumurilor în variantă albă şi alte nevoi ale economiei noastre. Sunt sigur că, în acest lucru vor fi interesaţi şi reprezentanţii navigaţiei fluviale, deoarece ei vor avea posibilitatea să utilizeze mijloacele lor plutitoare şi echipamentul special de excavare pentru extragerea şi transportarea amestecului de nisip şi de pietriş. Curăţarea canalului râului va permite să se restabilească navigaţia fluvială din acele zone, în care aceasta a existat recent. Pentru Nistru sunt zone de la Bender până la Dubăsari şi de la Rîbniţa până la Ataci (Mogiliov-Podolsk). Pe Prut - de la Giurgiuleşti până la Ungheni.

Anticipând imediat obiecţii din partea unor ecologişti, care sunt de opinie că, va începe extragerea necontrolată a amestecului de nisip şi de pietriş, care va duce din nou la încălcarea ecologiei râurilor noastre. Da, pericolul există, dacă această afcere foarte serioasă nu va fi controlată în mod corespunzător. Dar dacă acest lucru va fi organizat pe o bază strict ştiinţifică, conform programelor de stat, sub supravegherea Ministerului Mediului al RM, atunci râurile şi economia noastră numai vor beneficia. Iar cercetări şi recomandări ştiinţifice privind Nistru şi Prut sunt suficiente. În aceste probleme sunt implicate foarte serios şi organizaţiile non-guvernamentale Ecotox, Eco-Tiras, Societatea Naturaliştilor şi cercetătorilor din Moldova, precum şi savanţii din Academia de Ştiinţe a Moldovei. Rezumate cu privire la râurile noastre sunt în formă de rapoarte despre expediţii, organizate de către Ministerul Mediului. În plus, Parlamentul a adoptat Codul Subsolului, care, de asemenea, reglementează strict extragerea mineralelor, la care este atribuit amestec de nisip şi de pietriş.

Există o altă obiecţie, care se bazează pe faptul că, în temeiul convenţiilor internaţionale, porturile noastre fluviale internaţionale sunt recunoscute doar Giurgiuleşti şi Bender. Dar noi nici nu vorbim despre schimbarea convenţiilor internaţionale. Noi vorbim despre navigaţia noastră naţională, care poate deveni, de asemenea, internaţională după acord cu Ucraina şi România, deoarece cele două râuri sunt, în mare parte, transfrontaliere.

Astăzi avem o datorie neachitată faţă de râurile Nistru şi Prut şi râurile noastre mici. Dar este o altă poveste.