MOLDOVENII.MD

Oare e chiar atît de gravă situația cu calitatea produselor lactate din Moldova?

Știrea principală din țară din ultimele zile a devenit aceea despre calitatea produselor lactate moldovenești.

Publicația respectabilă și credibilă «Экономическое обозрение Logos-press» a publicat articolul cu titlul: «Молочка без молока: что обнаружили эксперты» (Produse lactate fără lapte: ce au descoperit experții).

Mai departe nici nu e nevoie de citit articolul (anume astfel au procedat, mai mult ca sigur, mulți), căci prima jumătate a titlului conține răspunsul la întrebare.

Cei care au citit articolul (iar printre aceștia se numără 13 mii de oameni, de pe site-ul revistei «Экономическое обозрение Logos-press», mai mult de 120.000 la momentul respectiv, conform «point» principala resursă a analiștilor politici așa-ziși «armchair warriors» și a încă mii de cititori ai site-urilor de limbă română cărora nu le-a fost lene să traducă, însă le-a fost prea lene să conștientizeze informația) au văzut lista producătorilor locali serioși ale căror produse lactate nu corespund standardelor, mai exact, conțin mai mult 5% de grăsimi vegetale.

Dacă vă uitați atent la tabelul atașat cu toate rezultatele, putem vedea (în prima coloană din dreapta) cîte produse ale producătorilor depășesc normele.

Din cele 126 de mostre studiate, norma de grăsimi vegetale este depășită în cazul a 28 de produse, adică la 22,2%. Dintre cele 28 de produse cu încălcări depistate, 18 poziții sînt produse din: brînza, brînza de vaci (brînză și produse cu cheag tare) și cremă de brînză, 2 produse cu un conținut ridicat de grăsimi vegetale îl ocupă luat laptele condensat ucrainean, depășesc ușor norma admisibilă 2 pachete de unt, 1 iaurt, 1 pachet de lapte, 1 chefir, 1 lapte acru și 1 produs de lapte acru.

Care ar fi putut fi titlul articolului ca să corespundă conținutului studiului? De exemplu, acesta:

Aproape 80% din "produsele lactate" din Moldova respectă standardele internaționale.

În baza acestei cercetări, de exemplu, ar fi fost posibil să fie publicat un articol util pentru cititori cu privire la diferența dintre brînză și produsele din brînză, cașcaval și brînză cu cheag tare și moale, ar fi fost cazul să se vorbească despre brînza granulată, care conține, cel mai adesea, grăsimi vegetale. Ar fi fost cazul să se scrie un articol despre problemele cu care se confruntă producătorii de produse lactate moldoveni, cărora le este dificil de supraviețuiască, din cauza resurselor insuficiente de materii prime sau de analiză a concurenței pe această piață. În articolul menționat mai sus însă jurnaliștii induc în eroare, în mod deliberat, cu un titlu de «click bait» și o interpretare unilaterală.

Sponsor al studiului și comanditar al articolului a fost Fundația Est-Europeană (EEF) din resurse financiare oferite de Guvernul Suediei.

În ce scop Fondurile Europene pun astfel de accente?

E posibil, ca în ajunul deschiderii hipermarketurilor europene, să trezească dubii în rîndul populației referitor la calitatea produselor lactate locale? Nu sîntem în măsură să afirmăm cu certitudine acest lucru, dar în tabelul prezentat toate "produsele lactate" din România, Bulgaria, Polonia, Germania, Danemarca și Finlanda s-au dovedit că respectă normele.

Iată cum a comentat pentru noi tehnologul industriei alimentare Galina Grigoraș situația:

«Aceasta e adevărată schingiuire a produselor lactate autohtone, scopul lor este să ne desființeze ... Importul este «protejat» de persoane din Guvern, care obțin profituri, distrugînd industria moldovenească și nu doar industria alimentară. Ei vor să ne distrugă fabricile, pentru ca în toate magazinele să fie mărfuri doar importate».

Opinia subiectivă a unui angajat din această sferă nu poate fi considerată evaluare a unui expert, dar cel puțin îți dă de gîndit și r fi cazul doar după o analiză a faptelor, să ne creăm o părere, fără a ne grăbi să urmăm turma "văzut pe Facebook".

Continuare: noi.md