MOLDOVENII.MD

Oleg Sclifos: Gunoiștea centrală din Orhei se scurge direct în rîul Răut

„În timpul ploilor, toate deșeurile ajung în rîu, mai jos cineva pescuiește, iar apoi ne întrebăm de ce oamenii au cancer” — expertul a identificat încălcări grave în amplasarea instalațiilor de prelucrare a deșeurilor.

Fostul președinte al fundației ECODAVA, Oleg Sclifos, a prezentat la masa rotundă organizată la Chișinău o analiză a problemelor ecologice concrete legate de gestionarea deșeurilor și poluarea resurselor de apă.

Sclifos a evidențiat probleme grave legate de amplasarea gunoiștilor autorizate, dînd drept exemplu gunoiștea centrală din orașul său natal, Orhei.

„Groapa de gunoi este situată pe malul rîului Răut. În timpul ploilor, toate deșeurile se scurg direct în rîu. Mai jos, pe cursul rîului, cineva pescuiește și mănîncă pește, iar apoi ne întrebăm de ce, după cîțiva ani, oamenii se îmbolnăvesc de cancer”, a avertizat ecologistul cu privire la consecințele grave ale amplasării necorespunzătoare a gropilor de gunoi.

Expertul a subliniat necesitatea unei revizuiri radicale a sistemului de gestionare a deșeurilor: „Nu este vorba de o renovare cosmetică a sistemului, dar de o renovare capitală. Este necesară amplasarea corectă a gropilor de gunoi și colectarea separată a tuturor deșeurilor – nu numai a plasticului, dar și a metalelor”.

Sclifos a vorbit despre problemele legate de reciclarea plasticului, folosind ca exemplu stația din satul Peresecina din raionul său. Recunoscînd corectitudinea inițiativei de reciclare, el a criticat alegerea locației.

„La reciclarea plasticului, în atmosferă se eliberează o cantitate mare de monoxid de carbon. Stația este amplasată în centrul satului, unde locuiesc oameni, și acest lucru este absolut greșit”, a declarat ecologistul.

Sclifos a vorbit despre proiectul de amploare al fundației ECODAVA de studiere a rîului Bîc, de la izvoarele sale din satul Temeleuți pînă la vărsare. Organizația a efectuat aproximativ 15 expediții de-a lungul rîului și a creat o hartă detaliată a tuturor focarelor de poluare.

„Este o muncă imensă. Am creat o hartă pe care sînt marcate în detaliu toate focarele de poluare. Ca organizație neguvernamentală, noi putem doar să

semnalăm problemele, nu avem dreptul să aplicăm amenzi”, a explicat ecologistul restricțiile ONG-urilor.

Sclifos a informat despre întîlnirea cu reprezentanții Ministerului Mediului, în cadrul căreia fundația a propus utilizarea hărții gata pregătite a poluării rîului Bîc pentru a fi luate măsuri.

„Am explicat că avem o hartă detaliată cu focarele de poluare – trebuie doar să luați măsuri. Din păcate, nu am mai fost invitați să colaborăm”, a menționat ecologul.

Sclifos și-a exprimat speranța că situația se va schimba odată cu noua conducere a țării și că va exista o abordare mai constructivă în ceea ce privește colaborarea cu organizațiile de mediu.

Cea de-a cincea masă rotundă națională a avut loc în cadrul discuțiilor publice despre programul de dezvoltare durabilă a Moldovei. Participanții au discutat pe tema „Resursele de apă, ecologia și gestionarea deșeurilor solide menajere”.