MOLDOVENII.MD

Oraşele ecologice: dimensiunea umană. Strategia — supravieţuire. Partea întâi.

Oraşele ecologice: dimensiunea umană. Strategia - supravieţuire. Partea întâi.

În preocupările legate de mediu se pot evidenţia două linii principale. Linia primordială: neliniştea pentru condiţiile vieţii - cămaşa proprie este mai aproape de corp. A doua, apărută recent, se manifestă printr-un deranj pentru alte organisme vii din jurul nostru. În ultimul timp lumea a început să înţeleagă că viaţa umană sănătoasă este imposibilă fără o viaţă sănătoasă a planetei. Despre problemele biodiversităţii citiţi pe site-ul nostru.

"Oraşele sunt tumoarele pe corpul pământului" - un aforism cunoscut. Cu toate acestea, cifrele demonstrează că suntem atraşi de viaţa urbană: urbanizarea la nivel mondial în anul 1950 - 28,8%, în 2005 - 48,6%. În ţările dezvoltate - 52,6  şi 73,9%, la Ucraina - 35,5 şi 67,8%, în Rusia - 44,1 şi 72,9% (datele ONU). Tot mai mulţi oameni îşi trăiesc viaţa lor în lumea artificială, creată de om, care este, adesea, ostilă  existenţei însăşi.

Oriunde nu am trăi, facem parte din biosferă. Fără mediul natural ne simţim prost. Fiecare dintre noi este de acord că în parc ne simţim mult mai bine, decât pe autostrada, poluată de gaze. Oamenii de stiinţă ilustrează plusurile staţionării în mediul natural prin statistici:

- Odată cu creşterea “naturalităţii” creşte  şi satisfacţia de muncă şi se reduce absenteismul.
- În zonele cu mediul natural bine ordonat se reduce criminalitatea.
- În "zonele" naturale ale oraşului se reduce violenţa, se găsesc mai multe soluţii constructive pentru rezolvarea conflictelor, şi sunt mai puţin pronunţate simptomele  sindromului deficitului de atenţie şi hiperactivitatea la copii.
- Se faciliteaza recuperarea în urma bolilor şi intervenţiilor chirurgicale.
- Se reduce stresul urban, inclusiv cel cauzat de blocajele în trafic;
- Se îmbunătăţeşte zona "pietonală" şi, respectiv, la oameni se îmbunătăţeşte sănătatea şi se reduce greutatea corporală.

Cum oraşele devin mai verzi în diferite colţuri ale lumii?

În primul rând, se acordă prioritate plantelor tipice pentru această zonă geografică. Oraşul nu se reduce la asfaltul betonat, care este diluat cu exotica "prestigioasă", ci la mediul, în care omul dialoghează cu natura. Totodată, se utilizează toate suprafeţele posibile pentru plantarea de verdeaţă:

Pe acoperişul  Primăriei din Chicago, au creat un colţişor  de prerie continentală americană, unde au fost utilizate  plantele şi materiale locale. Dezvoltatorii, surprinşi, au observat că, după un an, spre această insulă verde au gasit drumul insectele locale. Pentru municipalitate au scăzut costurile asociate cu încălzirea şi răcirea clădirii. O simbioză bună între economie şi protecţia mediului înconjurător.

O caracteristică importantă a ecosistemului - mai multe niveluri. Arhitecţii avansaţi în planurile de construcţie lasă loc pentru copaci.

Şi în Hong Kong va fi în curând construit "muntele orăşenesc", prototipul la care au servit pădurile muntoase din China. “Pădurea urbană“ (Urban Forest) va combina birouri, apartamente şi  etaje simple deschise cu un design unic, care va aduce natura condensată în oraş:

Proiectul clădirilor ecologice în Hong Kong

Apele reziduale după ploaie au devenit o problemă pentru multe oraşe. În general acestea trec prin conducte şi sistemul de purificare a oraşului, apoi se cheltuie resurse şi instrumente pentru irigaţii în timpul sezonului uscat, iar rezervoarele, în care se revarsă apele uzate, sunt năpădite de buruieni din cauza eutrofizării. Natura are sistemele proprii de curăţare naturală:  zonele mlaştinoase. Chiar şi pe terenuri mici pot fi create mini-grupuri de zone umede, care vor menţine şi vor purifica apa de ploaie.

Terenurile abandonate din oraşe într-un mod destul de firesc se transformă în insulele naturale. Deseori comunitatea locală ia iniţiativa, înfiinţând livezi comune sau grădini pe locuri pustii.

Aceste livezi, în afara produselor alimentare locale, dau multe beneficii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea naturaleţei vieţii.

Un alt exemplu de utilizare raţională a teritoriului abandonat poate fi găsit la Manhattan. Calea ferată nefolosită de demult a fost năpădită de plante de specii invazive:

Pădurea, cultivată pe calea ferată abandonată

Comunitatea locală a luat iniţiativa, şi în prezent funcţionează  un proiect cu privire la transformarea acestui teren,  care a devenit o problemă, într-o pistă naturală, unde speciile locale de ierburi şi copaci vor aduce cîţiva kilometri de natură in jungla de beton.

De la cine ar trebui să se înceapă schimbările pentru ca oraşele noastre să devină mai verzi?

De la noi înşine şi de la comunitatea locală din care facem parte. Un mic exemplu. O comunitate locală din Baltimore a decis că are nevoie de mai multe zone verzi din jurul şcolii. Iniţiativa depusă de către copiii înşişi, care au dorit să vadă o schimbare reală în lumea lor. Au început cu un mic fragment în curtea şcolii:

Exemplul ecologizării şcolii

Ei au încercat şi le-a plăcut. Au lucrat toţi, copiii au sădit plante. Au scoc complet cimentul şi acum pe acest loc este o zonă verde frumoasă.

Este important ca să fie înţeles faptului că natura aduce un beneficiu deosebit pentru om, şi nu este un teritoriu non-profit din punct de vedere economic. Pentru oamenii obişnuiţi să se gândească în termeni de venituri, este necesar de demonstrat că există mai multe servicii pe care natura ne le oferă, şi care în forma înlocuitorilor artificiali, sunt mult mai scumpe.

 Aerul curat - spre deosebire de o varietate de soluţii de curăţare, care ar trebui să fie dezvoltate, produse, transportate, promovate, vândute şi cumpărate pentru bani, precum şi necesită cheltuieli privind  energia pentru utilizarea lor;
Apa pură - spre deosebire de curăţitori şi apa îmbuteliată, cu care sunt legate aceleaşi cheltuieli.
Răcire în timpul verii - în loc de climatizoare costisitoare. Evaporarea apei din cauza transpiraţiei copacilor raceşte semnificativ teritoriul;
“Copacterapia” în loc de medicamente antistres.


Va urma ...

Sursa