MOLDOVENII.MD

Orașele viitorului: de ce lumea se pregătește pentru cea mai mare transformare urbană din ultimul secol

De-a lungul celei mai mari părți a istoriei umane, orașele s-au dezvoltat în jurul drumurilor, piețelor, surselor de apă și centrelor de producție. Secolul XX a adăugat automobilele, cartierele de blocuri și infrastructura complexă. Astăzi însă, tot mai mulți specialiști consideră că actualul model urban se apropie de limitele sale funcționale.

Potrivit estimărilor organizațiilor internaționale, pînă la mijlocul secolului aproximativ 70% din populația planetei va locui în orașe. Aceasta înseamnă că tocmai orașele vor deveni principalul spațiu în care se vor decide problemele legate de climă, energie, sănătate, securitate alimentară și calitatea vieții.

În ultimii ani, experții OECD și UN-Habitat utilizează tot mai des conceptul de „urbanizare durabilă”. Nu este vorba doar despre construcția unor clădiri noi sau modernizarea transportului. În realitate, este vorba despre regîndirea principiului însuși al existenței orașului.

Timp de decenii, orașul a funcționat ca un sistem de consum. El atrăgea resurse din exterior — apă, energie, produse alimentare și materiale de construcție — și genera deșeuri care erau eliminate în afara limitelor sale. Acest model a funcționat într-o epocă a resurselor relativ ieftine și a unei populații globale mai reduse.

Astăzi situația se schimbă. Schimbările climatice, creșterea populației, deficitul de apă dulce și majorarea consumului energetic obligă societatea să caute noi soluții.

Una dintre ideile centrale este conceptul orașului ca ecosistem viu. Asemenea unei păduri sau unui bazin hidrografic, orașul nu trebuie doar să consume resurse, ci și să participe la regenerarea acestora. Aceasta presupune dezvoltarea infrastructurii verzi, reutilizarea apei, producerea unei părți a energiei în interiorul spațiului urban și crearea unor habitate care susțin biodiversitatea.

O atenție deosebită este acordată principiului așa-numitului „oraș de 15 minute”. Ideea sa este ca majoritatea necesităților zilnice ale locuitorilor să poată fi satisfăcute la o distanță accesibilă pe jos sau cu bicicleta. Locul de muncă, educația, serviciile medicale, magazinele și spațiile de recreere trebuie să fie aproape de locuință.

O astfel de abordare nu reduce doar traficul și emisiile de carbon. Ea transformă însăși structura vieții urbane. Oamenii interacționează mai mult cu comunitatea locală, utilizează mai des spațiile publice și petrec mai puțin timp deplasîndu-se.

Un rol important în orașele viitorului îl vor avea tehnologiile digitale. Deja astăzi, inteligența artificială ajută la gestionarea traficului, iluminatului public, consumului energetic și la anticiparea solicitărilor asupra infrastructurii urbane. Pe măsură ce aceste sisteme se dezvoltă, orașele vor putea reacționa mai rapid și vor utiliza resursele într-un mod mai eficient.

Totuși, tehnologia este doar un instrument. Tot mai mulți urbaniști subliniază că obiectivul principal nu este construirea unui „oraș inteligent”, ci a unui oraș confortabil pentru oameni și sigur pentru natură. Digitalizarea are sens doar atunci cînd îmbunătățește calitatea vieții și contribuie la menținerea echilibrului ecologic.

Interesant este faptul că multe dintre ideile urbanismului viitorului reiau principii vechi ale așezărilor tradiționale. Oamenii au căutat dintotdeauna să trăiască aproape de apă, terenuri fertile, spații de socializare și activități productive. Tehnologiile moderne permit reinterpretarea acestor principii la un nivel nou, păstrînd avantajele orașului contemporan și reducînd în același timp impactul său asupra mediului.

Pentru ecology.md, această temă are o importanță aparte. Viitorul civilizației este tot mai strîns legat de calitatea mediului urban. Aici vor trăi miliarde de oameni, aici se va forma cultura consumului de resurse și aici vor fi luate decizii care vor influența starea planetei în secolul XXI.

Poate că orașele viitorului nu vor fi definite de numărul zgîrie-norilor, al vehiculelor autonome sau al serviciilor digitale. Principalul criteriu al succesului lor va fi capacitatea de a crea un spațiu în care dezvoltarea umană, bunăstarea socială și sănătatea naturii să nu mai intre în conflict.