Pădurea

Ecosistemul reprezintă rezultatul interacţiunii dintre elementele vii şi anorganice dintr-un mediu de viaţă şi teritoriu geografic. Ecosistemul este unitatea organizatorică elementară alcătuită din biotopul ocupat de o biocenoză şi capabilă de o realizare a productivităţii biologice.

Pădurile sunt ecosisteme complexe şi variate ce au o influenţă covârşitoare asupra echilibrului ecologic al Terrei, prin multitudinea de specii de animale şi plante cuprinse în lanţurile trofice şi reprezintă cel mai stabil biom de pe glob.

Pădurea este o componentă a mediului terestru cu cea mai complexă structură şi are o mare importanţă economică, socială şi ecologică. În pădure întâlnim cele mai variate forme de viaţă.
Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbuşti şi diferite specii ierboase.

În pădure se mai întâlnesc ciuperci, licheni, alge, bacterii etc.

Aici trăieşte o mare diversitate de animale: mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi o mulţime de nevertebrate (insecte, moluşte, viermi etc.).

În pădure vieţuitoarele sunt dispuse în straturi succesive care în general corespund cu dispunerea pe verticală a vegetaţiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muşchi, 1-3 straturi de ierburi de diferite înălţimi, arbuştii, arborii, coronamentul pădurii şi pătura de aer de deasupra coroanelor.

Funcţiile pădurii:

asigură calitatea aerului
asigură calitatea apei
este factor de reglare al climei
habitat pentru animale şi plante
resursă economică importantă
resursă de plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, vânat
asigură protecţia terenurilor şi a solurilor

De ce trebuie păstrate şi extinse suprafeţele împădurite?

Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată care influenţează zonele înconjurătoare (circuitul apei, vânturile, circulaţia aerului etc).

Ea menţine umiditatea şi scade temperaturile extreme din timpul verii şi ale iernii; de asemenea, micşorează puterea vânturilor. În pădure, zăpada se topeşte lent, împiedicând astfel revărsarea râurilor în care se adună apele din zăpezile topite. La fel se întâmplă şi cu ploile: copacii reţin picăturile de apă pe frunze şi ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridică nivelul apelor râurilor.

În concluzie, pădurea ameliorează clima, împiedică inundaţiile şi alunecările de teren, precum şi eroziunea solului.

Datorită fotosintezei, ea îmbogăţeşte atmosfera cu oxigen, contribuind la menţinerea vieţii. Pentru omul modern, pădurea este un loc recreativ, de odihnă şi uneori terapeutic. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din pădure drept combustibil şi material pentru diferite obiecte.

Lemnul nu este singura materie primă pe care o oferă pădurea. Fructele şi florile multor plante de pădure se folosesc la ceaiuri sau pentru obţinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile şi se consumă proaspete sau preparate (siropuri, dulceţuri).

Pădurea reprezintă un important fond cinegetic, unele animale fiind vânate pentru carne, blănuri, coarne etc.

Datorită tăierilor efectuate de om şi a unor calamităţi naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astăzi există suprafeţe întinse de pe care pădurea a fost nimicită.

Efectele despaduririlor sunt:

eroziunea solului şi, implicit, scăderea fertilităţii lui;
inundaţiile şi alunecările de teren;
creşterea concentraţiei CO2 atmosferic şi scăderea concentraţiei de O2;
reducerea precipitaţiilor prin scăderea cantităţii de apă din atmosferă rezultată din transpiraţia plantelor;
creşterea frecvenţei şi intensificarea vânturilor datorită absorbţiei căldurii de către terenurile defrişate, care generează diferenţe de temperatură;
dispariţia multor specii de plante şi animale care populează pădurile.

NU uitaţi: Pădurea este sănătatea și bogăția noastră !

Sursa: bibgtkneamt.ro