Pădurile Moldovei, mândria ori durerea noastră?
Pădurile Moldovei, mândria ori durerea noastră?
Fără a intra în trecutul îndepărtat, atunci când o mare parte a Moldovei a fost acoperită cu păduri de stejar, de fag şi de conifere, ne vom întoarce în trecutul recent al jumătăţii a doua a secolului XX. În conformitate cu Enciclopedia Moldovei, la 1 ianuarie 1973 pădurile Moldovei ocupau aproximativ 8% din teritoriu. Astfel de procent scăzut de împădurire a fost cauzat de distrugerea forestieră rapace a speciilor valoroase de stejar şi de fag în secole trecute şi la începutul secolului XX.
Lipsa lucrărilor de împădurire şi condiţiilor corespunzătoare pentru regenerarea lor naturală, durata insuficientă de recuperare, păşunatul animalelor şi cositul pe povârnişuri şi poiene, precum şi aratul terenurilor, au condus la degradarea şi, de multe ori, la pierirea pădurilor principale. A avut loc modificarea speciilor de arbori dominante. Toate acestea au contribuit la expansiunea tendinţei de regenerare a pădurilor prin creşterea vlăstarilor, la schimbarea speciilor dominante de fag sau stejar cu carpen, tei, mai rar – cu frasin şi alte specii.
În anii patruzeci ai secolului trecut s-au început lucrări sistematice, ştiinţific argumentate privind restaurarea pădurilor şi, în primul rând, a speciilor de stejar şi de conifere. În acei ani, a fost conştientizat pericolul de distrugere a pădurilor, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze autorităţilor că, pădurile din Moldova îndeplinesc funcţii de conservare a apelor, de anti-eroziune şi de protecţie a solului. Majoritatea pădurilor au fost atribuite la primul grup, din care fac parte rezervaţiile naturale, păduri din zonele verzi, fâşiile protectoare de-a lungul râului Nistru, căilor ferate şi autostrăzilor. Timp de 30 de ani au fost plantate, aproximativ, 150.000 de hectare de plantaţii forestiere cu predominarea stejarului, speciilor conifere şi salcâmului alb. Ce a însemnat acest lucru pentru oamenii de ştiinţă în acei ani, destul de grei, putem doar bănui.
Chiar şi atunci, pădurile de fag au rămas doar în partea de nord-vest a Codrilor. Pădurile de stejar ocupau 61% din zonele împădurite. În Codri şi pe dealul Nistrului, ei formau masive compacte, iar în alte zone forestiere se întâlneau doar pe dealuri mici ale reliefului.
Pădurile de nord, formate din arborii de stejar, erau amestecate constant cu cireş (această specie de pădure se numeşte dumbrava uscată de cireş) şi mesteacăn (dumbravă proaspătă de mesteacăn). Plantaţiile de dumbravă din mesteacan încă se găseau la timp la Briceni şi Ocniţa. Dumbrave uscate de cireş au fost larg răspândite pe spaţii de la Briceni până la Soroca, sub formă de parcele forestiere, separate prin culturele agricole.
Spre regret, realizările savanţilor şi silvicultorilor s-au dus de râpă! În ultimii ani, starea pădurilor din Moldova nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă, ea se agravează în fiecare an din cauza activităţii nepricepute, aş spune, criminale, a Agenţiei pentru Silvicultură - Moldsilva.
În Republică, într-un ritm alarmant, sunt tăiate păduri de stejar, cireş, frasin. Se petrece înlocuirea intensivă a speciilor de arbori foresţieri cu carpen, tei, arţar, salcâm alb. Se petrece plantarea activă a terenurilor degradate de către primăriile locale cu salcâmul alb, care la ziua de azi ocupă 40% din suprafaţa împădurită din întreaga ţară.
Articolul 14 din Codul Silvic prevede că, pădurile din Republica Moldova sunt atribuite la primul grup, care îndeplineşte exclusiv funcţia protejării mediului înconjurător. Dar, din păcate, s-au găsit în ţară, oamenii de ştiinţă, care tratează legea cu îngăduinţă. Ei susţin că, pădurile din Moldova nu pot fi atribuite la primul grup, deoarece după proprietăţile lor nu corespund acestei categorii. Poate că această opinie conţine o parte de adevăr, dar pădurile noastre sunt atribuite la primul grup din cauza dimensiunii lor reduse şi rolul extrem de important în stabilizarea situaţiei ecologice foarte complicate în republică. În plus: nimeni nu are dreptul să ignoreze legea în afară de Parlamentul ţării. Cu toate acestea, printre acei savanţi nu se găsesc oameni curajoşi, care pot dovedi ştiinţific "corectitudinea" opiniilor lor şi propune Parlamentului schimbarea acestui articol din Codul Silvic.
Pe de altă parte, toţi cei, care cât de cât înţeleg ceva în silvicultură, ştiu că în păduri, atribuite la primul grup, sunt interzise tăierile, şi pentru republica noastră, care ocupă al doilea loc în Europa, după Islanda (în care practic nu sunt păduri), după mărimea spaţiilor forestiere, - este, în general, un lux inadmisibil. Pădurile noastre trebuie să fie în întregime rezervaţii naturale, strict protejate, despre nici o colectare industrială a lemnului nici nu poate fi vorbă. Reeşind din acest fapt, Moldsilva, ar trebui să se ocupe exclusiv cu protecţia, conservarea şi regenerarea pădurilor, ci nu cu o exploatare nemiloasă a uneia din principalele resurse naturale din Moldova. Este imposibil să se construiască în aşa mod bunăstarea financiară.
În loc de tăieri pe scară largă, în pădurile noastre noi am putea creşte ciuperci, coarne, porumbar şi alte produse profitabile. Există o tehnologie de a creşte ciuperci în paie, care este arsă cu mii de tone pe câmpii, tehnologia de a creşte ciuperci în bucate de lemn, să nu mai vorbim de ciuperci albi. Toate aceste lucruri pot fi nu numat crescute în cadrul Moldsilva, dar de asemenea, şi prelucrate. Între timp pieţele republicii sunt umplute cu ciuperci poloneze şi ciuperci de la producători privaţi. În Soroca şi Teleneşti sunt dezvoltate meşteşuguri de împletit din viţă de vie, aici din loază se face mobilier frumos pentru vile. Este posibil să se dezvolte eco-turismul, despre care se spune atât de mult şi practic nu se face nimic. Însă acest lucru necesită eforturi mentale şi cele de alt gen. Desigur, este mult mai uşor să se tăie lemn de stejar si să-l vinzi la un preţ foarte bun. Iar faptul că, în locul lui creşte carpen şi arţar, sau este plantat salcâmul alb, nu ne interesează, acesta este pentru acei, care vor veni după noi, şi care nu vor avea de la cine să ceară socoteală.
În special, vreau să examenez situaţia cu privire la rezervaţii ştiinţifice naturale. Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, ele sunt cinci. Articolul 2 din această lege precizează clar că: rezervaţia ştiinţifică este o zonă biogeografică sau o acvatorie de importanţă naţională, având statut de o instituţie de cercetări ştiinţifice, destinată să păstreze obiecte şi complexe naturale, biodiversitatea, să dezvolte bazele ştiinţifice de protecţie a mediului înconjurător. Conform Codului de ştiinţă şi de inovaţii instituţiile de cercetări ştiinţifice sunt administrate de Academia de Ştiinţe. Cu toate acestea, rezervaţiile ştiinţifice printr-o hotărâre guvernamentală sunt transferate în competenţa Moldsilva şi până în prezent sunt administrate şi exploatate fără milă de către acest agent economic, ca şi pădurile obişnuite, fapt, care este o încălcare a Legii. Guvernul ar trebui să acorde atenţie acestui fapt şi să întoarcă rezervaţiile naturale sub jurisdicţia comunităţii ştiinţifice!
Pentru a nu fi lipsit de argument vei cita Nota Informativă de Procuratura Generală a Republicii din 26.07.2004, întocmită după rezultatele verificării tematice a faptelor de activitate a Agenţiei de stat pentru silvicultură Moldsilva: O problemă aparte constituie tăierile sub diferite forme în zone – rezervaţii naturale de stat. În cadrul ariilor protejate de stat nu sunt efectuate cercetări ştiinţifice pentru toate categoriile de spaţii forestiere în scopul efectuării monitorizării ecologice consecvente a mediului înconjurător. Astfel, rezervatia stiintifică "Prutul de Jos" - un complex natural, o parte integrantă a zonei umede de importanţă internaţională " Lacul din Prutul de Jos", cu habitatele păsărilor de apă migratoare, a propus pentru includerea în reţeaua europeană de arii naturale de Smarald, din cauza managementului iresponsabil lui Moldsilva – se află într-un dezastru ecologic ... În ultimii ani, rezervaţia ştiintifică, cu consimţământul tăcit al organizaţiei ierarhic superioare, a fost jefuită şi devastată ... Au dispărut fără urmă fonduri fixe. Vânătoarea şi pescuitul ilegal, distrugerea vegetaţiei forestiere pe teritoriul rezervaţiei, au devenit o treabă obişnuită. Pe aria protejată de stat - rezervaţia ştiinţifică "Codru", unde este cel mai strict regim, în baza ordinilor № 283-p din 12.22.2003 şi № 285-p din 29.12.2003, iarna 2003-2004 au fost efectuate tăieri planificate de copaci. La aceasta putem adaugă că în rezervaţia naturală "Codru" a fost distrus staţionarul ştiinţific al Academiei de Ştiinte în comuna Lozova, iar tăierile forestiere continuă şi în ziua de azi.
Conform legii privind Regnul animalier, Moldsilva are drept de folosinţă asupra gorspodăriei de vânătoare în fondul forestier naţional. Agenţia are, de asemenea, dreptul de control departamental. În Nota Informativă a Procuraturii Generale citim că, protecţia pădurilor se află la nivel inferior. În 2003 au fost înregistrate 184 de cazuri de braconaj, în primul trimestru al anului 2004 - 35 de cazuri de braconaj. O anvergură specială de braconaj a fost înregistrată în anul 2002, în rezervaţia Pădurea Domnească, în gospodăriile silvice din Tighina şi Edineţ. Din verificările date reiese că în perioada 2001-2004 Moldsilva nu a asigurat o protecţie completă a resurselor forestiere. În fondul forestier naţional continuă tăierea ilicită a arborilor. Numai în anul 2003 au fost înregistraţi 2836 de cazuri de tăieri ilegale într-un volum de 4158.8 metri cubi, la preţul de 42030 lei şi pagube materiale, conform taxelor, la 688782 lei.
Cu anii, starea lucrurilor nu se schimbă. Citim în Hotărârea Guvernului № 1381 din 10.12.2007 privind activitatea Agenţiei pentru Silvicultură Moldsilva pentru anul 2006 şi 9 luni ale anului 2007. În document se spune: În 2006 Serviciul Forestier şi angajaţii pazei pădurilor au realizat 2500 de raiduri, din care 215 în comun cu ofiţerii de poliţie. În rezultat, au fost întocmite 1580 de procese verbale privind încălcarea legislaţiei forestiere, iar daune au constituit 1.155 mii de lei. În 9 luni ale anului 2007 s-a constatat 810 de încălcări ale legislaţiei forestiere, în urma cărora au fost perfectate procese verbale, şi daune au constituit 1124,6 mii de lei.
Începând cu anul 2007, acest proces a devenit catastrofal. Instabilitatea politică, schimbarea de putere, o serie de alegeri au influenţat asupra faptului că conducerea Moldsilva practic necontrolat a făcut ceea ce socotea de cuviinţă. Am realizat o monitorizare detaliată a activităţilor fostei conducere a Agenţiei pentru anii 2007 - 2009. Rezultatele vor fi publicate în timpul apropiat.
Ar trebui să vorbim în glas despre viitorul pădurilor noastre. Această problemă nu este cea inutilă. Ea priveste fiecare cetăţean al Moldovei. Fără păduri nu vom avea nici râuri, nici agricultură. Este destul de clar că, dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, atunci foarte curând vom rămâne numai cu plantaţii de salcâm şi păduri de carpen, arţar american şi alte soiuri neproductive. A venit timpul să întoarcem rezervaţiile naturale sub jurisdicţia comunităţii ştiinţifice!
Atrăgând atenţia societăţii la situaţia precară a pădurilor din Moldova şi cerând socoteală de la acei, care au creat-o, noi vom da dovadă că suntem o societate civică, care respectă norme şi standarde europene în toate domeniile ale vieţii.
91