Pădurile planetei, amenințate cu moartea — cine le distruge și de ce
Existam si traim pentru ca exista si traiesc paduri pe planeta. Chiar daca nu ne ducem traiul in padure, oxigenul pe care il respiram si apa pe care o bem nu le-am avea fara verdeata codrilor.
Cu toate acestea, omul este amenintarea cea mai grava la viata padurii. Noi suntem principala cauza a defrisarilor, a poluarii si uneori chiar a focului, noteaza Infoniac.
Nu este vorba de micile paduri raspandite ici si colo, atat cat a ramas din vechii codri. Este vorba despre zecile de mii de hectare, declarate patrimonii naturale, unde isi duc traiul animale, pasari, reptile.
Jungla Amazoanelor
Este una dintre cele mai vulnerabile paduri de pe planeta, iar dimensiunile ei scad in fiecare an din cauza activitatii umane. Suprafete enorme sunt defrisate in scopul de a crea pasuni pentru vite si campuri pentru cultivat soia sau palmieri.
Alte suprafete sunt defrisate pentru a face loc unor drumuri, deficitare in Brazilia. O lege locala atribuie dreptul oricui de a valorifica pentru sine lemnul din copacul taiat pentru drum. Nimeni nu-l obliga insa sa sadeasca altul, in alta parte.
Padurea tropicala a Madagascarului
Ceea ce a mai ramas din aceste paduri adaposteste o fauna extraordinar de diversificata, cu specii unice in lume, aflate in curs de disparitie, intrucat insasi padurea da semne sa dispara. Nenorocul ei este ca padurea contine un lemn deosebit de pretios, cum este mahonul, si oameni deosebit de saraci, care abia castiga 1,20 dolari pe zi.
Taierea padurii si vinderea lemnului reprezinta singurul lor mod de a supravietui. Madagascarul a ajuns sa fie declarat campionul mondial al braconajului forestier.
Comoara forestiera a insulelor Filipine
Trei factori ameninta aceasta minune a naturii, unica in lume, o padure de nepatruns, care si-a gasit mediul ideal intr-un pamant fertil si intr-un climat cu umiditate ridicata: turismul, ca sursa de poluare a zonei, cresterea nivelului marii din cauza incalzirii globale si gradul de saracie a populatiei, pusa pe defrisat ca sa supravietuiasca de pe urma lemnului.
Padurea Mesoamericana
Sudul Mexicului si Nordul Americii Centrale, altadata acoperite de paduri, au ajuns astazi raiul statiunilor turistice, al pasunilor pentru vite si al terenurilor agricole.
Pe coasta de est a acestei zone, de-a lungul Atlanticului, creste cea mai valoroasa specie de mahon, acel lemn roscat de care am mai vorbit, cu mare cautare pentru mobila.
Autoritatile nu reusesc sa stavileasca exploatarea nemiloasa a mahonului, intr-o zona unde unii ii spun "aurul rosu".
Padurea tropicala din Congo
Jungla africana este a doua ca marime dupa cea din zona Amazoanelor si se intinde in sase tari. Dezvoltarea agriculturii in toate cele sase state determina defrisari greu de controlat.
In locul copacilor seculari, se planteaza culturi de manioc si de palmieri, pentru obtinerea uleiului, pretuit in Europa si America.
La disparitia padurilor contribuie in mare masura si ostilitatile tribale, care le distrug fie pentru lemnul necesar mijloacelor de lupta, fie prin incendiere, adesea din motive strategice.
Padurile Sunderland
Prin Sunderland se inteleg, in general, padurile din Malaezia, Indonezia si din Papua Noua Guinee. Toate sunt victima defrisarilor nechibzuite, initiate pentru dezvoltarea unei agriculturi necesare, dar lipsite de un plan.
Padurile Africii rasaritene
Kenya, Tanzania si Mozambicul adaposteau candva unele dintre cele mai rare specii forestiere de pe planeta, situate de-a lungul coastei estice a Africii. Interesele economice ale zonei au determinat o defrisare fara discernamant pentru valorificarea lemnului, sub pretextul dezvoltarii agriculturii, care insa are randament slab, practicandu-se in conditii rudimentare.
Imensele paduri umede din Himalaya
Padurile tropicale si subtropicale din Himalaya, aflate pe teritorii apartinand statelor Nepal, Myanmar, Laos si nordului Indiei, au ajuns sa fie literalmente distruse, din cauza inmultirii spectaculoase a populatiei nu numai in zona, ci si in China.
In plus, China si India sunt tari emergente, unde se resimte nevoia de orice materie prima, inclusiv materialul lemnos, utila atat pentru consum intern, cat si pentru export.
184