Parcul „D. Ch. Rodin” din satul Cioburciu (Ciobruci)

/ Vizionări: 2980

Парк имени Д. К. Родина в селе Чобручи

 

Pe malul stîng al rîului Nistru, în apropierea orașului Slobozia, se întinde un sat mare ‒ Cioburciu (Ciobruci). Cîndva satul era locuit de aproape 12 de mii de oameni, astăzi, însă, numărul locuitorilor nu depășește 9 mii de oameni. Anul 1753 este considerat oficial drept an al fondării satului. Cu mult timp înainte de această dată, aici se afla o aşezare omenească, iar locul acesta era cunoscut chiar înainte de era creștină. Potrivit legendei, în secolul al VI-lea î.Hr. anume pe aici şi-a trecut trupele peste Nistru regele persan Darius I. Istoricii nu au ajuns la consens, în ce priveşte data definitivă a fondării satului, toţi, însă, ţin să sublinieze localizarea geografică neobişnuită a satului ‒ loc de trecere convenabil. În plus, Nistrul formează aici un braţ ‒ Turunciuc, în care se revarsă aproximativ 60% din apa sa. Despre aceasta veţi citi într-una din publicațiile noastre viitoare.

Cel mai mare parc din Moldova – parcul de la Țaul (+Video)
Cel mai mare parc din Moldova – parcul de la Țaul (+Video)

Despre satul Cioburciu s-au scris numeroase lucrări științifice, cea mai cuprinzătoare dintre ele este monografia academicianului maghiar Sandor Szathmari „Cioburciu”. Una dintre cele mai verosimile versiuni ale fondării aşezării sună astfel: cîteva familii din satul Cioburciu, raionul Ştefan Vodă, aflat pe malul drept al rîului, au fugit peste Nistru de invadatorii turci și au fondat dublura satului pe malul stîng. În această publicaţie, însă, nu vom mai insista asupra istoriei satului, ci vă vom povesti despre una dintre atracţiile sale unice.

În anul 1958, sculptorul Dmitrii Chirilovici Rodin, în vîrstă de 39 de ani, originar din regiunea Penza a Rusiei, s-a stabilit aici la scurt timp după război, devenind iniţiatorul şi animatorul creării în sat a unui parc neobișnuit. Ideea acestui parc i-a venit după ce văzuse o Icoana veche a sf. Treimi de Andrei Rubliov, care are o simbolică complexă. Astfel Dmitrii Rodin a început să experimenteze în curtea propriei case. Aici a apărut un iaz mic, un foișor, un pod, au fost plantaţi arbori şi arbuşti diferiţi, a început să funcţioneze havuzul. Iar pînă creşteau copacii proaspătului parc din centrul satului, plantat cu entuziasm de către săteni, sculptorul îşi elabora ideile. A început să le realizeze la începutul anilor '70 și a lucrat neobosit pînă la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea. Astfel parcul s-a primenit cu straie noi, au apărut mai multe iazuri cu baza de beton, canale, podeţe, a fost construită rotonda, Palatul lebedelor, unde trăiau cîteva perechi de lebede, care se plimbau ziua pe suprafaţa apei, printre nuferi. Au apărut bolovanii pitorești, s-a turnat un deal mare în centrul parcului, iar pe el s-a înălţat o stîncă. Însă cel mai important - parcul s-a umplut cu sculpturi. În plus, a apărut întîi o peșteră, apoi alta, pe ultima, însă, artistul nu a mai reuşit să o finiseze.

Парк имени Д. К. Родина в селе Чобручи

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”)
Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”)

 

Vă vom spune din start despre cel mai important și mai neobișnuit lucru. Toate peșterile și sculpturile nu sînt făcute din piatră, căci pur și simplu nu avea bani pentru ele. Toate sînt făcute sau mai exact, turnate din beton. Inclusiv şi cei mai mulţi dintre bolovanii din parc sînt tot de beton, cu excepţia cîtorva, pe care artistul i-a adus de la cariera Goian, fiind atras de forma lor neobișnuită. Întîi artistul sculpta în lut sculptura, apoi făcea o formă, în care turna masa de beton. Apoi, începea lucrările de finisare a suprafeţei de beton, pentru a-i da aspect pietrei. Am aflat despre acest lucru de la fiica artistului, care locuiește în sat în prezent. Să nu fi ştiut despre această tehnologie, ne-ar fi fost greu  să credem că nu e piatră, ci beton.

Parcul prezintă interes, însă, nu numai prin sculpturi. Întregul său concept este construit pe simbolismul complex al unităţii elementelor de bază ale naturii - apă, pămînt (piatră), lumină (foc), unite de spiritul etern al artei. O mare importanţă avea apa iazurilor și havuzurilor, în care se reflectau toate stîncile și sculpturile. Astfel spre exemplu „Stînca îngîndurărilor”, realizată în forma unei aripi, reflectîndu-se în apă, forma figura unui cocor în zbor. Un rol nu mai puțin important juca și lumina. În „Peştera solară”, cu sculptura unei fete, numită Aurica, prin două orificii pătrunde lumina soarelui, iluminînd şi parcă dîndu-i viaţă statuii. Iar în „Peştera curcubeului” neterminată, printr-un orificiu în acoperiș la un anume moment al zilei, razele soarelui, intrînd sub unghiul calculat, ar fi trebuit să creeze un curcubeu în havuzul cu formă de cupolă de deasupra orificiului central din tavan.

Despre dimensiunile parcului nu am pomenit nimic. El este destul de mic, are doar 4 hectare, însă, este atît de interesant, variat, arată atît de diferit din diverse puncte, încît poţi rătăci prin el întreaga zi, fără să-i descoperi toate secretele. Spre exemplu, e posibil să nu observaţi autoportretul sculptorului de pe stînca din vîrful dealului din centrul parcului. Îl veți vedea pe două dintre fotografiile noastre. În timpul vieții creatorului parcului, acesta era acoperit cu un strat din beton subţire, însă în conformitate cu testamentul lui Dmitri Rodin după moartea sa, acest strat a fost scos. Acest lucru s-a întîmplat în anul 2000, odată cu atribuirea parcului numelui lui D. Ch. Rodin și instalarea stelei cu placa comemorativă. Trebuie să vă mai spunem, că sub stratul superior al unuia dintre bolovani s-a păstrat amprenta mîinii artistului.

O să menţionăm aici şi despre Memorialul în cinstea celor căzuţi în Cel de-al doilea Război Mondial, care este situat la intrarea în parc dinspre Casa de Cultură. În centrul acestuia se înalţă sculptura frumoasă a unei mame cu fiul său, realizată de celebrul sculptor moldovean, născut la Fălești  ̶  Lazăr Dubinovschi.

Парк имени Д. К. Родина в селе Чобручи

Guvernul din Moscova va organiza un parc pe fiecare loc viran
Guvernul din Moscova va organiza un parc pe fiecare loc viran

 

Deci, pe parcursul a aproximativ 10 ani, Dmitri Rodin a lucrat din greu pentru ca parcul să aibă un aspect unic, să capete acea semnificație deosebită și chiar misterioasă. Către începutul anilor ’80 lucrul era în mare parte finalizat, iar autorul a decis să trimită materialele despre parc la Concursul Unional de Artă Peisagistică, care a avut loc la E.R.E.N-ul din URSS în anul 1982. Pregătirea documentaţiei necesare, aprobarea acesteia în diverse instanţe, fotografierea şi descrierea parcului a luat o mulțime de timp. Ca urmare, atunci cînd autorul a adus materialul şi l-a prezentat Comisiei de primire, a fost informat, că a întîrziat cu depunerea actelor. Şi totuşi, el a putut convinge membrii comisiei să se uite cel puțin prin ele. Iar a doua zi, venind la Centrul Expozițional (EREN), a descoperit materialele despre parcul său chiar în centrul expoziţiei concursului.

În total au fost depuse mai mult de 1600 de proiecte din întreaga Uniune și doar 5 proiecte au fost distinse cu Medalia de aur și Diplomă de gradul 1. Au ieşit învingători: Parcul Gorki din Moscova, Parcul Kirov de la Leningrad, Parcurile Domodedovo și Brest și parcul din satul moldovenesc Cioburciu.

În deceniile următoare parcul s-a golit, au dispărut lebedele, au secat iazurile, au rămas tăcute havuzurile, astfel încît, nu mai reuşim astăzi, să apreciem pe deplin frumusețea și unicitatea acestui parc. Trebuie, însă, să fim corecţi şi să vă spunem, că parcul, totuşi, este îngrijit în continuare, este strîns gunoiul, copacii se curăţă, am fost chiar martorii acestor lucrări.  Avem certitudinea, că în viitorul apropiat va începe restabilirea parcului, că se vor umple din nou iazurile şi canalele, că vor funcţiona din nou havuzurile şi posibil, vor aluneca din nou pe suprafața apei frumoasele lebede. În orişice caz Președintele Consiliului sătesc Vasile Ivanov ne-a comunicat cu bucurie, că au fost găsite surse băneşti şi că deja pînă la Revelion vor fi realizate o serie de lucrări de restaurare. În timpul ultimei noastre vizite în parc am văzut tranşeele săpate pentru noile conducte de alimentare cu apă a iazurilor și fîntînilor. Aşa încît, reportajul nostru pînă cînd nu se încheie aici, sperăm să-l continuăm anul viitor, ca să vă bucurăm cu noi descoperiri.

Iar mai multe detalii despre Dmitri Chirilovici Rodin sperăm să vă povestim în cel mai apropiat timp la rubrica „Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor”. Aşadar, pînă la noi întîlniri.

 

Sursa