Parcurile din Chişinău. Valea Tradafirilor

În vremurile sovietice parcul a purtat cu mîndrie numele de "Parc orăşenesc de cultură şi odihnă Lenin".

Ghidul vechi din 1984 informează impasibil, că parcul a fost fondat în 1968, pe teritoriul unei zone verzi, naturale cu plantaţii de trandafiri pe o suprafaţă de 145 ha. Anume rozele, au sugerat populaţiei locale un nume mai simplu şi mai frumos pentru parc - Valea Trandafirilor - care a fost preluat cu uşurinţă de popor. Uneori, oamenii îi spun pur şi simplu "Vălişoară" sau ”Vălicică”, dar acest lucru este permis, de regulă, numai celor care au crescut în sectorul Botanica şi au lipsit de la cele mai necesare lecţii, plimbîndu-se în acest parc.

În mijlocul parcului sunt trei lacuri. Unii le numesc "primul, al doilea şi al treilea" (totodată, oamenii indică coordonatele diferite: Jumbo sau Viaduct). Unele persoane, mai spun lacurile "de sus, de mijloc şi de jos". Şi acest lucru este logic, deoarece, de fapt, lacurile formează o cascada din trei iazuri, creată de diguri de pămînt, care la sfîrşitul anilor 60 au despărţit un izvor. Apoi digurile au fost consolidate şi betonate, iar lacurile curăţate de nămol. Suprafaţa totală a lacurilor este de aproximativ 9 ha.

Conform Enciclopediei Chişinău din acelaşi 1984, în Vale creşteau aproximativ 50 de specii de arbori şi arbuşti, a existat o "estradă cu 1000 de locuri, un parc de distracţii cu roata dracului , un teren de joacă pentru copii, o zona de sport, o sală de concert şi de dans "Contemporanul ", un pavilion pentru automate de joc, plaje şi restaurantele "Doina" şi "Beciul Vechi", cafenele, cordodrom la care se desfăşurau competiţii republicane şi unionale (loc special amenajat pentru competiţii de auto- şi avia-modele – trad.) Un pic distant, se situa un cinematograf panoramic "Iskra". În timpul sovietic, în parc au fost o mulţime de izvoare şi sculpturi diferite.

O parte importantă a amenajării parcului, poate fi considerată crearea muzeului de sculptură pentru grădini, la începutul anilor 70, în care au fost expuse lucrările artiştilor din republicile unionale.

La începutul anilor 70 zona parcului a fost un sovhoz de stat pentru cultivarea trandafirilor, levănţicii şi salviei. Aici se întindeau cîmpii mari, iar în fundul parcului actual a fost localizată o uzină de producţie a eter-uleiurilor din plante. Se pare că uzina a fost construită înainte de război, dar acum pe acest loc nu este nimic, doar ici şi colo la suprafaţă ies orificii de aerisire neacoperite. Vă puteţi imagina ce miros divin se răspîndea în perioada recoltării plantelor ...

Un pic mai sus de uzină, în anii 60, era o clădire, în care se rulau filme. A fost un magazin alimentar şi un spaţiu de stocare a gheţii, cu un munte mare de rumeguş. În locul primului lac (din partea Viaductului), la sfîrşitul anilor 50 era şi un stadion, care după instalarea barajului în 1961, a fost înlocuit cu un lac.

Apropo, în clădirea uzinei în anii 80 a funcţionat un punct de recepţie pentru adolescenţii cu probleme. Anterior această clădire a aparţinut Ministerului de Interne şi alături, a fost săpată o carieră în care a fost amenajat un cîmp de tragere. Desigur, tuburile de cartuşe au fost cele mai populare jucării printre copiii care nimereau în receptor, dar şi huliganii de cartier, de asemenea.

În Vale, a fost cîndva şi o tabără de vară pentru copii A.Matrosov, care se situa chiar la începutul viaductului actual, prin urmare aceasta a fost închisă la începutul lucrărilor de construcţie a podului în 1981. Mai sus de stadion a fost un bazin de înot cu apă burcută, în care se scăldau copiii din apropiere, permanent alungaţi de instructorii de pioneri.

Din vechile sculpturi, locuitorii de baştină, îşi amintesc de urşii din lemn, care la început au fost trei, conform subiectului din basm. Erau situaţi aproape de clădirea din sticlă şi estrada de vară. La început a dispărut unul, apoi la mijlocul anilor 70 a dispărut şi al doilea.

Din obiectele nepăstrate, putem aminti restaurantul "Beciul Vechi" şi restaurantul- navă "Neptun" la al treilea lac, în care se servea cafea turcească şi cafea cu coniac. Muzicienii cîntau melodii vesele şi desigur, vizitatorii consumau un vin delicios de casă. În afară de terenul pe care se organizau competiţii sportive de modelare a aeronavelor, în anii 80 au fost construite nişte mini-terenuri de baschet şi de fotbal, precum şi un cort de tenis.

Din obiectele rămase, putem aminti o estradă de vară, o căsuţă drăguţă în care personalul parcului îşi păstra uneltele, cîteva izvoare în preajma lacurilor, podul suspendat, restaurantul "Doina" cu plăcinte delicioase şi vinul de casă, desigur, parcul de distracţii cu roata dracului.

Au dispărut fără urmă şi cafeneaua de îngheţată "Avion", dragă inimii fiecărui copil din anii 80 şi cafeneaua ”Broscuţa ţestoasă”, populară în rîndul tinerilor. În ”Avion” se servea cea mai delicioasă îngheţată din oraş: vrei - cu dulceaţă de vişină cu sîmburi, vrei - cu ciocolată sau miere. Beai apă de sifon „Buratino” şi eşti fericit! ”Avionul” a ars, iar ”Broscuţa ţestoasă” a fost demolată ilegal.

Locul cel mai important în Vale, este desigur, parcul de distracţii. El se aseamănă cu maşina timpului: venind aici, involuntar nimereşti în perioada cu 25 de ani în urmă. Rolul major în teleportare îl joacă atracţioanele bune vechi, uneori absurde şi neinteresante copiilor cyber de azi. Dar, generaţia mai în vîrstă este întotdeauna fericită să-şi amintească de copilăria sovietică.

 

Fapte interesante:

• Se zvonea că în timpul celui de al doilea război mondial pe teritoriul parcului a fost localizat spitalului militar românesc şi pînă de curînd, undeva pe o faţadă distrusă ar putea fi desluşit un desen al soldatului român.
• După război, pe primul lac a funcţionat o moara de apă.
• Localnicii mai în vîrstă spun că la sfîrşitul anilor 50 - începutul anilor 60, apele au ieşit din lacul de jos şi oamenii au prins peşte cu găleţile, din fluxul de apă care se revărsa în jos.
• Viaductul a fost adesea folosit pentru instruirea în tehnicile de speleoturism (coborîre şi urcare pe coarda).
• Pe malul lacurilor se organiza chiar şi Ziua lui Neptun, despre care, mărturisesc fotografiile.
• În vara anului 1970, în parc a apărut un adevărat tren auto pentru copii, cu trei vagoane, pictate cu scene din basme pentru copii. O excursie de 15 minute prin parc costa 15bănuţi.
• În 1975, la plantarea arborilor pe aleea festivalului de prietenie, au participat actorii sovietici bine-cunoscuţi, printre care au fost Ala Larionova, Alexei Batalov, Alexandru Demianenco şi Oleg Vidov.
• Parcul a fost mult timp celebru datorită locului, în care de mai mulţi ani venea Luna Parcul cehoslovac, cu carusele mai moderne, o sală de rîs şi de frică (două camere separate, desigur), "roller coster-ul", săli de tir şi alte atracţii ca guma de mestecat, bomboane şi brelocuri străine.
• Valea este considerată a fi un parc cu cele mai domesticite şi neînfricate veveriţe.

Autor: Tanya Babyjohnson 

Sursa: locals.md