Parizienrilor li s-a propus să se ocupe cu grădinăritul… Acum fluxul de turiști e de neoprit! Autoritățile municipale jubilează!
În pofida faptului că Parisul este unul dintre cele mai atractive orașe din punct de vedere turistic, autoritățile locale sînt îngrijorate în legătură cu situația ecologică – după suprafața totală a parcurilor și plantațiilor verzi. Orașul rămîne în urma altor capitale mondiale și orașe mari, așa ca, de exemplu, Londra, New York sau Moscova. În scopul extinderii „plămînilor verzi” ai orașului și de a spori atractivitatea lui, municipalitatea Parisului a adoptat recent o lege, potrivit căreia, locuitorii capitalei se vor putea ocupa oficial de înverzire.
Potrivit acestei legi, plantele decorative, precum și fructele și legumele, vor putea fi crescute de orășeni în orice loc în limita orașului. Pentru aceasta vor putea fi utilizate pereții, gardurile, lăzile, acoperișurile caselor, spațiile în jurul copacilor etc. vor putea fi folosite atît terenurile de lîngă blocurile locative, cît și cele de lîngă oficii. În total, potrivit primarului Parisului Anne Idalgo, pînă în 2020, se preconizează înverzirea a 100 ha – de la străzi pînă la pereți și acoperișuri. Totodată, o treime din această suprafață va fi alocată pentru culturile agricole.
Legea îi cheamă pe parizieni să devină un fel de „grădinari ai spațiului obștesc” ai orașului. Totodată, aceștia vor trebui să utilizeze doar metodele durabile de grădinărit și să se oblige să nun folosească pesticide. De asemenea, fiecare grădinar va fi obligat să semneze „Carta privind recultivarea” și să crească în primul rînd plante pentru miere pentru a menține atractivitatea estetică a mediului urban. Autorizația pentru înverzire va fi eliberată pentru trei ani, cu posibilitatea prelungirii.
Autoritățile nu intenționează să le limiteze fantezia orășenilor în privința locurilor ce pot fi înverzite și sînt gata să-i asigure cu „un set”, ce constă din semințe și pămînt. Autoritățile municipale și-au expus opinia în privința teritoriilor supuse înverzirii, dar au încredere în forțele creative și ingeniozitatea parizienilor. Reprezentanții primăriei speră că noua inițiativă nu doar va spori calitatea vieții în oraș și le va adăuga un șarm suplimentar străzilor, dar și va consolida relațiile dintre locuitori și va crea noi legături sociale.
La apelul municipalităților au reacționat atît locuitorii Parisului, cît și reprezentanții mediului de afaceri. De exemplu, un acoperiș comun cu o suprafață de 700 de metri pătrați ale două magazine de modă Le Bon Marche și La grande Epicerie, a fost transformat într-o livadă, unde angajații au amenajat parcele în lăzi în care cresc peste 60 de tipuri de fructe, legume, pomușoare și plante medicinale.
Această inițiativă este una dintr-un șir de alte propuneri înaintate de primarul Idalgo pentru înverzirea capitalei franceze. Programul ei include crearea a 30 de ha de parcuri noi, plantarea a 200 de mii de copaci, 200 de proiecte de recultivare, precum și dezvoltarea fermelor de instruire, a livezilor și grădinilor pe lîngă școlile locale.
Parizienii luptă pentru ecologie și prin alte metode – prima duminică a fiecărei luni este anunțată „ziua fără automobil”. În luna martie, parlamentul francez a adoptat o lege, potrivit căreia acoperișurile tuturor clădirilor noi în raioanele de afaceri trebuie înverzite neapărat sau amenajate cu panouri solare. De asemenea, Franța este prima țară din lume, care a renunțat oficial la utilizarea pungilor din plastic și a veselei de unică folosință.
Cît privește spațiile urbane pentru plantarea legumelor și fructelor, această idee nu e nouă. Totuși, inițial, această inițiativă a fost dictată de o necesitate vitală – grădinile erau amenajate pentru hrană, la apelul guvernelor din țările europene, ca Marea Britanie, Germania etc. în timpul primului și celui de-al doilea război mondial, precum și al Statelor Unite pe timpul Marii Depresii. Această mișcare a cunoscut o nouă dezvoltare la finele secolului 20, odată cu ideile de protecție ecologică și de dezvoltare durabilă. În general, potrivit estimărilor ONU, în prezent, în lume, aproximativ 800 de milioane de oameni se ocupă cu grădinăritul urban, în special din țările lumii a treia.
În prezent, livezile obștești există în mai multe orașe europene și americane, inclusiv Berlin, Stockholm, New York și altele, unde localnicii utilizează pentru în scopuri agricole atît locurile pustii, cît și curțile și acoperișurile caselor. Metoda de bază a creșterii plantelor în condiții urbane este hidroponica, totodată, grădinarii se străduie să minimizeze utilizarea pesticidelor, pentru ca legumele și fructele să rămînă curate chiar și în condiții urbane. Potrivit unor studii, un teren în oraș poate fi utilizat de 15 ori mai eficient decît la țară, iar pe un metru pătrat în oraș pot fi crescute pînă la 20 de kg de produse alimentare pe an.
Avantajele grădinăritului urban constă în primul rînd în faptul că produsele nu trebuie aduse de departe, respectiv, se reduce cantitatea emisiilor de carbon în atmosferă la transportare. Totodată, produsele de sezon pot fi utilizate imediat ce acestea sînt coapte, economisind pe transport. Nu trebuie să uităm nici despre rolul educativ – orășenii văd cum cresc plantele în mediu natural și dobîndesc cunoștințe ecologice elementare.
Dezavantajele acestui tip de grădinărit este caracterul ecologic redus al solului și atmosferei urbane, poluarea cu compuși ai metalelor grele și alte substanțe nocive. Totuși, pentru a evita pătrunderea substanțelor nocive din sol vine în ajutor hidroponica, iar problema depunerii acestora din aer pe suprafața produselor se înlătură prin spălarea lor înainte de a le consuma.
Sursa: gosvopros.ru