Pasta de dinţi în Egiptul Antic

Pasta de dinţi este menţionată într-un manuscris egiptean din sec. al IV-lea e.n., reţeta ei a fost un amestec de sare sub formă de praf, piper, frunze de mentă şi flori de iris.

Observaţi diferenţa ...

Geologii și paleontologii au descoperit cranii de oameni de mult decedaţi ai căror dinți nu au semne de descompunere, iar smaltul este aproape de două ori mai gros şi mult mai tare decât cel al oamenilor moderni. În cele mai vechi timpuri omul a fost raw foodist și, prin urmare, dinții lui au mestecat o mulțime de alimente solide (nefierte). Astăzi, dinții noștri încep să se deterioreze încă în copilărie. Afirmația că spălatul pe dinți le salvează de la descompunere este absurdă. Potrivit dr. MacMillan, "periuță de dinți practic nu intră în spațiul dintre dinți sau în baza lor, în aşa numite "buzunare" şi zonele inflamate. Locurile unde în primul rând începe descompunerea nu sunt atinse de periuţa. Tot ce face curăţarea dinţilor este purificarea suprafețelor care şi aşa se auto-curăță".

Sursa: vk.com