ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Permacultura în acţiune (Partea I)



Permacultura în acţiune (Partea I)

 

 

 

Voi relata despre modificările care au avut loc în cadrul moşiei după cunoaşterea cărţilor lui Sepp Holzer, despre întrunire personală cu "agrarianul revoluţionar", precum şi conştientizarea faptului ce, totuşi, reprezintă permacultura în acţiune.

M-am gândit că copierea oarbă a experienţei unei persoane de succes cum este Z. Holzer nu este corectă. Zapp ne îndeamnă să învăţăm a citi cartea vie a naturii şi eu la fel aspir la acest lucru. Încerc să înţeleg interacţiunea între lumea de plante şi de animale. Să creez ceva pe Pământ şi să îmbunătăţesc mediul meu de habitat, folosind cunoştinţele noi.

Înţelegerea că cu 6 are va fi foarte greu să punem în valoare moşia a venit mai târziu, în primul an noi am încercat să începem valorificarea terenului cu cunoştinţele ,pe care le posedă aproape fiecare persoană din ţara noastră cu experienţa de gospodărire la dacea sau grădini şi ferme mici.

În primul an, am plantat la moşie aproximativ 80 de copaci, o gradină cu tot felul de legume şi ierburi, copaci foioase şi conifere, arbuşti şi flori, în total circa 800 de arbori şi arbuşti. A fost săpat un iaz şi construite doua sere. Se pare că totul mergea bine, dar nu era linişte pe malul lacului, care părea artificial şi s-au început căutările unei organizări corecte a rezervoarelor de apă. Şi după ce am dat pe Internet de demonstrarea experienţei lui Holzer, am fost şocat cum o familie se descurcă cu 45 ha şi în astfel de condiţii climatice dificile. După ce am citit cărţile, şi am făcut cunoştinţă personală cu autor, la consiliul de familie s-a decis să realizăm schimbări cardinale la moşie. Totul s-a început cu construirea iazului, care a provocat şi schimbarea moşiei în întregime. La momentul actual sunt montate aproximativ 400 de metri de creastă anti-eoliană, întemeiată o grădină crater, săpat un lac şi două iazuri, precum şi începută construcţia depozitului pentru legume.

 

Permacultura în acţiune (Partea I) 

 

Din cărţile lui Sepp Holzer am înţeles că trebuie să se acorde o atenţie mare colectării datelor referitoare la moşie: testarea solului, apei, geologiei, studiul topografic. Citind datele anemometrului, noi am aflat vânturile predominante la moşie , viteza lor, direcţia, temperatura, umiditatea, cantitatea precipitaţiilor. Cunoscând detaliile geologice, am efectuat foraje la punctele de control. Ştiind adâncimea apelor subterane, am aflat totul despre calitatea apei. Nu am uitat şi de părţile lumii. O atenţie deosebită noi am acordat auto-suficienţei ecosistemului, şi nu recoltei. Pentru a realiza planul conceput a fost utilizat următorul echipament: excavator pe şenile Hitachi 230, excavator UDS Tatra şi camioane.

 

Permacultura în acţiune (Partea I) 

 Permacultura în acţiune (Partea I)

 

Excavator pe şenile a fost utilizat pentru strămutarea solurilor, nivelarea şi îndesarea „parterului” pe creasta anti-eoliană. Având în vedere lipsa de echipament pentru formarea teraselor, a fost utilizat excavatorul Tatra la care căuşul se învârte la 360 de grade.

Un alt punct este mulcirea, Holzer recomandă paie, deasupra crengi pentru a menţine paie şi furculiţe din lemn pentru ca ramurile să nu cadă. Vă propunem să utilizaţi paia din secară, pe care nu preferă şoarecii.

 

Permacultura în acţiune (Partea I) 

 

Trebuie să semănaţi crestele cât mai curând posibil, pentru a nu permite buruienilor să ocupe primii locul sub soare. Plantarea a fost mixtă, am semănat seminţe de ierburi, flori, legume şi cereale, cum ar fi ridiche, pătrunjel, mărar, păstârnac, sfeclă, lăptucă, morcov, roşii, castraveţi, ardei, dovleci, dovlecei, vinete, floarea-soarelui, varză, mazăre, fasole, patison, in, mac, galbenele, lupin, măcriş, hrişcă, ovăz, grâu, secară şi multe altele.

Pe suprafaţa orizontală a teraselor au fost plantate cartofi.

De asemenea, au fost plantate pomi fructiferi: măr, păr, cireş, vişin, prun, corcoduşă, paţachină, moşmon, rodii, alune, şi altele.

Tufişuri cu pomuşoare şi arbuşti: zmeură, caprifoi, coacăză, agriş, afine, căpşuni.

Lista indică plantele fără diversitatea speciilor, de exemplu, coacăza: negru, roşu, alb, roz.

Cu cât mai diversă este vegetaţia, cu atât mai stabil este sistemul, am cunoscut acest lucru, dar cum să plantăm corect? Citind literatura de specialitate, am înţeles că este practic imposibil să ne descurcăm rapid în toate, şi atunci ne-am bazat pe simţurile, intuiţie şi cunoştinţele pe care le aveam la acel moment.

 

 

Sursa: mirodolie.ru

 

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 07 decembrie 2011 17:01
Vizualizări: 5771

Citiţi de asemenea

Stafida este unul dintre cele mai vechi produse dulci, care permitea conservarea și stocarea recoltei de struguri pentru...
73
Pietrele Rollright sunt unul dintre cele mai faimoase complexe megalitice de acest fel din Insulele Britanice. Ele se af...
47
La înmulțirea plantelor prin butași uneori apare o problemă legată de formarea rădăcinilor. Pentru a accelera procesul...
217
Sub fertilitatea din așezarea ecologică Zvon-Gora de lângă Vitebsk, unde locuiesc Vlad și Alla Mișurni, se înțelege nu c...
169