Philadelphia: de la infrastructura gri la cea verde
Anual apele de viitură duc la faptul că aproximativ 10 trilioane de galoane de apă contaminată se revarsă în râurile americane şi oceane. În timp ce orașele SUA încearcă să respecte reglementările federale privind poluarea apelor, oraşul Philadelphia a deveni un model inovator în domeniul gestionării resurselor acvatice, selectând soluții naturale eficiente pentru o problemă umană costisitoare.
Faptul că Philadelphia a devenit un lider în utilizarea raţională a apelor nu este întâmplător. Prin oraș curg două râuri mari, în plan istoric el a fost împărțit într-o rețea de mici golfuri și pârâie. De-a lungul ultimilor 100 de ani de dezvoltare neîncetată, multe dintre aceste golfuri și pârâie au fost înlocuite cu conducte şi colectoare din betonul armat, iar majoritatea suprafețelor poroase naturale ale orașului este acoperită cu asfalt, ceea ce a făcut imposibil ca apa de ploaie să fie absorbită acolo unde ea cade.
Larry Levine din Consiliul pentru protecția resurselor naturale din SUA (NRDC) explică:"Când noi acoperim pământul cu asfalt și nu permitem infiltrarea apei în el, noi instalăm bariere în calea proceselor naturale. Apa de ploaie trebuie să meargă undeva, astăzi, cea mai mare cantitate din ea nimereşte în sisteme de beton". În loc de a extinde infrastructura tradițională gri și a construi mai multe conducte si rezervoare pentru tratarea apelor uzate, autorităţile au decis să investească în infrastructura verde, în scopul de a restabili capacitatea naturii de a capta apa acolo unde ea cade și o folosi ca o resursă înainte ce ea se va transforma în deșeuri.
Din păcate, aceste sisteme de beton nu pot capta toate apele de ploaie. Conform estimărilor Departamentului de alimentare cu apă Philadelphia (PWD), atunci când pe toate suprafețele impermeabile din oraș care un inch de precipitaţii, se acumulează 327 de milioane galoane de apă pluvială. Acest prim inch de precipitații înainte de a intra în sistemul comun de canalizare colectează majoritatea contaminanților de pe suprafață. Sistemul este conceput astfel încât, atunci când el este supraîncărcat cu apa uzată, el se revarsă. Când se întâmplă acest lucru, apele de canalizare netratate amestecate cu apele pluviale contaminate se revarsă direct în râuri și golfuri.
De la infrastructura gri la cea verde
Acum câțiva ani, confruntându-se cu necesitatea de a dezvolta un plan viabil de gestionare pe termen lung privind gestionarea apelor pluviale uzate şi a respecta prevederile asumate în cadrul Clean Water Act (Legea privind apa curată), Departamentul alimentare cu apă din oraşul Philadelphia a văzut o oportunitate de a re-introduce natura exclusă în sistem. Atunci când analiza efectului economic al investițiilor a arătat că a doua opțiune este mult mai ieftină decât prima (aproximativ 2,4 miliarde de dolari timp de 25 de ani pentru o abordare verde, spre deosebire de 8 miliarde dolari pentru o abordare gri), orașul s-a convins de loialitatea soluțiilor sale.
Modul verde de gestionare a apelor presupune o abordare diferențială: de la repartizarea gratuită locuitorilor a rezervoarelor de apă pluvială și plantarea grădinilor de ploaie plasate strategic în parcuri, pe marginea drumurilor și pe acoperișurile caselor, până la o sarcina mai complexă și mult mai costisitoare privind înlocuirea 30% din drumuri urbane și trotuare acoperite cu un strat de beton cu un pavaj permeabil.
Programul maxim - a minimiza necesitatea rezervoarelor mari de stocare și instalațiilor de purificare a apei prin crearea condițiilor pentru captarea apei acolo unde ea cade. Cu toate acestea, șeful Departamentului relații publice PWD, Joanne Dahme, s-a grăbit să atragă atenţia publicului la faptul că noua infrastructură verde nu vizează înlocuirea infrastructurii gri vechi, ci completează aceasta. "Metoda verde nu poate funcționa fără o bază tradițională bună. Ţevile şi reţelele de canalizare sunt temelia sistemului nostru, iar infrastructura verde ajută infrastructurii gri să obțină rezultate mai bune”.
Facturi, facturi, facturi
Deocamdată programul este finanțat în principal de contribuabilii orașului, dintre care unii nu sunt deloc încântați să observe o creștere a facturilor lor din cauza apelor pluviale. Cu toate acestea, PWD nu doar a introdus pur și simplu creșterea semnificativă a gradului tarifar, dar şi a trecut de la sistemul bazat pe consumul apei la un sistem mai echitabil, în funcție de dimensiunile terenului. Acest lucru înseamnă că anumitele afaceri, cum ar fi parcări auto, care au primit facturi relativ scăzute de utilizare a apei, acum plătesc nişte sume mult mai mari, ținând cont de faptul cât de multă apă pluvială obiectele lor trimit în sistemul de canalizare. Între timp,blocuri rezidenţiale cu multe etaje, care au mici suprafețe impermeabile, au observat o scădere a tarifelor.
Avantajul noului sistem de plată constă în faptul că acesta încurajează proprietarii obiectelor imobiliare să-şi modernizeze instalațiile cu ajutorul infrastructurii verde. Cei care vor beneficia de stimulente financiare, nu numai să vor vedea reducerile din plățile lor, dar în perspectivă, atunci când orașul va deveni mai verde și va avea de a face cu mai puţină cantitate de apă pluvială, plățile se vor reduce pentru toata lumea. Noul sistem tarifar nu var fi introdus până în 2014, dar Dahme spune că proprietarii de afaceri, confruntându-se cu plățile mari pentru apele reziduale, au exprimat un mare interes să conlucreze cu PWD în vederea modernizării obiectelor imobiliare, iar orașul examinează mai multe opțiuni pentru alocarea costurilor.
Investițiile private
Infrastructura verde nu numai că face oraşul mai frumos oraș, dar şi îndepărtează poluanții din atmosferă, reduce nivelul de incidență cu astm si alte boli legate de temperaturi ridicate, reduce efectul de supraîncălzire locală, creează locuri de muncă și crește costul obiectelor. Oraşul de asemenea lucrează pentru a atrage capitalul privat în vederea sprijinirii tranziției de la infrastructura gri la cea verde. Potrivit Eron Bloomgarden, partener la EKO Asset Management, care este specializată în acest domeniu, există mulți investitori interesați de impactul asupra mediului înconjurător. Provocarea este de a dezvolta un produs financiar atractiv pentru ei, în care ei ar putea investi banii lor. "Putem face pentru infrastructura verde (GI) ceea, ce corporaţii conservarea energiei (ESCOs) au făcut pentru energia verde. ESCOs au fost în stare să atragă investiții, demonstrând economiile de energie pe termen lung, GISCOs pot face același lucru pentru infrastructura verde".
Deocamdată este prea devreme de a determina succesul eforturilor oraşului Philadelphia privind crearea piețelor private în scopul îmbunătățirii managementului apelor pluviale. Programul Philadelphia "Oraşul verde, apele curate"este monitorizat îndeaproape de alte orașe din SUA, din cauza beneficiilor care nu au nimic comun cu prețurile. Infrastructura verde nu doar face imaginea oraşului mai frumoasă, dar şi îndepărtează poluanții din atmosferă, reduce incidența de astm şi alte boli legate de temperaturi ridicate, reduce efectul de supraîncălzire locală, creează locuri de muncă locale și creşte costul obiectelor imobiliare. Cu alte cuvinte, promovarea protecției mediului înconjurător lăsa pe toți în câştig. Dacă se va întâmpla acest lucru în cazul concret, atunci programul "Apele curate" din Philadelphia ar putea deveni un model pentru viitor.
Sursa: Guardian.co.uk