Pîinea nepoților noștri

Dacă cineva ar spune: „Iată praful de sub picioare. Vă veți hrăni cu el!”, toți ar strînge din umeri, auzind această prostie.

Lintița din apă e același praf. Dacă vom afla mai mult – în ultimul timp, această plantă atrage tot mai mult atenția savanților – atunci putem găsi și alte imagini artistice.

Lintița este pîinea călcată în apă sau un medicament, înșirat pe apă. Sau cel mai bun detergent. Lintița poate fi folosită în alimentație, poate curăța apa și solul sau chiar lupta cu boala vacii nebune. Iar cosmonauții ar putea s-o ia în călătoriile lor îndepărtate, într-un tub, ca supliment la micul dejun.

Lintița este o nouă cultură a secolului XXI? Înseamnă că iazurile vor fi o continuare a cîmpurilor și grădinilor, ceea ce nu e atît de rău, avînd în vedere deficitul de terenuri agricole …

Frunze verzi și rotunde, ce plutesc pe suprafața apei, acoperind-o cu un covor dens – aceasta e lintița. Era o mlaștină noroioasă cu ochiuri de apă și ici-colo cu pînze verzi de lintiță pe ea. CAMIL PETRESCU.

Fertilitatea lintiței atrage atenția savanților, or să crești „floarea lacurilor” e mai simplu decît multe soiuri de culturi agricole.

Cu ajutorul lintiței pot fi curățate bazinele acvatice. Ea crește repede și absoarbe o cantitate mare de azot și fosfați. Iată de ce iazurile de lîngă păduri sînt acoperite foarte repede de lintiță: în apă cad foarte multe frunze, care putrezind, elimină azot – mediul alimentar pentru lintiță. Rămășițele de bălegar și îngrășăminte, de asemenea, pot fi înlăturate cu ajutorul lintiței. Potrivit specialiștilor, ea transformă apa murdară în apă tehnică, sau chiar potabilă.

Lintița servește drept hrană pentru multe vietăți din bazinele acvatice, în special pentru rațe. Iar în Sud-Estul Asiei din timpurile străvechi, cu lintiță sînt hrănite animalele domestice. Recent, aceasta a început să fie colectată pentru hrana animalelor în SUA, Egipt și Polonia. Posibil, în viitor, lintița va deveni una dintre culturile furajere.

Mai mult, ea ar putea fi savurată și de oameni. Analiza chimică a arătat că lintița conține mai multe proteine decît soia. Astfel lintița mică (Lemna minor), conține 40% de proteine. Totodată, în ea se mai găsește zahăr, amidon, substanțe minerale, iar beta-carotenul (vitamina A) aici e mai mult decît în morcov. Potrivit unor biologi, lintița ar putea substitui făina de oase – o sursă a bolii vacii nebune.

Cultivarea lintiței ar fi foarte avantajoasă – această cultură este foarte fertilă. Recordul îl deține specia Lemna aequinoctialis, care crește în tropice: dintr-un gram de frunze, timp de o săptămîne cresc 64 de grame. Pentru comparație: porumbul aduce în medie doar 2-3 grame de boabe pe săptămînă. Totodată, lintița ocupă puțin loc. Pentru a crește aceeași cantitate de lintiță, porumb și soia este nevoie de o suprafață de cinci ori mai mare pentru porumb și de 10 ori mai mare pentru soia decît pentru lintiță.

În sud-estul Asiei ea înfrumusețează mesele din timpurile străvechi. Indienii maya, precum spun cronicii, de asemenea, scoteau lintița din iazuri și o mîncau. În Europa medievală din lintiță era preparat un elixir. Dacă amestecăm lintița cu scorțișoară, ghimber, miere și vin, atunci această băutură poate elimina toxinele din organism și alte substanțe nocive.

Lintița este consumată proaspătă, ea nu se fierbe, la fel ca iarba grasă sau germenii din plante. ea se adaugă în salate și bucatele din legume. Posibil că în viitorul apropiat, lintița va suplini meniul vegetarienilor și gurmanzilor. Cu timpul însă ea s-ar putea deplasa chiar în călătoriile în spațiu.

Biologul german Folker Blum a propus o schemă originală de simbioză – pești, lintiță și bacterii. Lintița elimină oxigen, care servește drept hrană pentru pești. Produsele eliminate de pești servesc drept îngrășămînt pentru lintiță. Bacteriile mențin echilibrul acestor procese. În această lume închisă uneori intervin cosmonauții, care pescuiesc de acolo nu doar pește, dar și lintiță. „La urma urmelor, oamenii vor începe să exploreze cosmosul și atunci fermele acvatice vor fi indispensabile la bordul navelor cosmice”, spune Blum. O asemenea fabrică alimentară deja a fost testată în cosmos.

Însă lintița va fi folosită și pe Pămînt. În țările „lumii a treia” milioane de oameni luptă cu foamea. Aceasta ar putea fi combătută nu doar cu ajutorul țărilor dezvoltate, dar și prin descoperirea unor noi surse de alimentație. Una dintre acestea ar putea deveni lintița – planta ce nu necesită nici un fir de pămînt.

Dacă cineva ar spune: „Iată praful de sub picioare. Vă veți hrăni cu el!”, toți ar strînge din umeri, auzind această prostie.