Planificarea și ordinea pe moșie

Pămîntul are multe daruri, dar pentru a le obține trebuie să muncim mult. Putem să ne învîrtim toată ziua ca o locomotivă, fără posibilitatea de a ne opri. Trebuie să ne învățăm să lucrăm fizic mai puțin, după posibilitate, organizînd activitățile astfel, încît să ne rămîne timp să ne uităm în jud și să vedem uimitoarele lucruri ce ne înconjoară.

Transformarea spațiului exterior, desigur, este important, însă trebuie să ținem minte că mai importantă este transformarea propriei conștiințe. „Dacă vom prețui oamenii după cum muncesc, atunci calul e mai bun”, a remarcat M.Gorki.

Unii recomandă să ne planificăm activitățile. Da, dar nu foarte strict. Uneori, face să lăsăm planurile la o parte și să ne ocupăm cu ceea ce dorește sufletul, să ne permitem pur și simplu să plutim pe val.

Odată, de dimineață am văzut că florile sînt amplasate nearmonios și apoi, surprinzător am le-am răsădit jumătate de zi. Aici pot să remarc că această activitatea nu poate fi făcută odată și pentru totdeauna, iar plantațiile cu flori e un proces întreg.

Altă dată, m-am apucat să fac scăunele pe buturugile copacilor tăiați. Mă gîndeam demult la scaune, însă nu vedeam detalii. În asemenea zile, activitățile curente sînt lăsate baltă, planurile stricate, însă aceste zile aduc bucuria creației spontane.

Cînd trăim în sînul naturii, e puțin probabil să ne putem planifica ziua. Nu doar noi sîntem vii, ci și cei de care avem grijă. Viața în lumea vie e plină de surprize. Putem ieși dimineața din casă, cu gîndul de a face ceva, însă pînă deseară să nu mai ajungem să facem acel lucru. Pur și simplu, totul în jur e viu, imprevizibil.

Putem programa strict doar tehnica și lumea confecționată din elemente dure. Aici însă putem doar să ne includem în proces.

Lucrul mecanic poate fi diversificat prin schimbarea activității în timpul zilei. De exemplu puteți să vă ocupați cu o suprafață mică din moșie, să răsădiți ceva, să strîngeți gunoiul, apoi să cosiți iarbă, să bateți niște pari etc.

În rezultat, activitatea nu e monotonă, oboseala nu se simte, iar munca nu e mecanică, iar noi avem un teren aranjat și frumos.

Pentru menținerea echilibrului interior trebuie să amenajăm și spațiile unde se păstrează instrumentele, materialele de construcție, cratițele și alte lucruri. Desigur, toată această organizare necesită timp și forțe, însă pe viitor din contul acesteia vom economisi și forțe.

Însă cît de multe rafturi și sertare pentru instrumente nu am amenaja, în timpul lucrărilor de construcție dezordinea revine la loc foarte repede, în toate încăperile odată.

Interesant că lucrînd la pămînt – un fel de construcție verde – acest lucru nu se întîmplă.

Galina Alexandrovna, Carelia, Zalesie, moșia de familie.

Sursa: vk.com/zalesie_karelia