Plantele ce ne apără grădinele

BOZUL (Sambucus ebulus L.), care creşte alături de agriş, sperie fluturele din familia Pyralidae, iar plantat alături de măr şi de prun, le protejează de Cydia pomonella.

Cânepa descurajează păduchii de mazăre, gîndacii de sfecla de zahăr, larvele de cărăbuş şi alte insecte dăunătoare. Cânepa se seamănă pe marginile paturilor de sfeclă sau se adaugă la semănatul mazării.

Călţunaşul (nasturtium), previne dezvoltarea ciupercilor patogeni din familia fusarium la ochiul-boului.

Gălbenelele (calendula), plantate printre culturi, le protejează de acarieni şi de fusarium.

Pătrunjelul creţ, sădit în jurul tufelor de căpşuni, descurajează melcii şi sub tufele de viţă de vie, protejează strugurii de filoxeră.

Tomatele, plantate între rîndurile de agriş, sperie insectele din familia Caliroa limacina şi Pyralidae.

Mălinul, situat lîngă roşii, le protejează de insectele din familia Agrotis segetum şi alţi dăunători, plantat în apropierea casei, reduce numărul de muşte în interior.

Un rînd de usturoi, plantat peste două rînduri de gladiole, protejează florile împotriva fusarium.

Plantarea usturoiului şi cepei printre tufele de coacăză şi căpşuni, sperie căpuşa Eriophyes ribis.

Odoleanul, pojarniţa, calomfirul, melisa plantaţi lîngă alte plante fructifere, le vor proteja de gărgăriţe, Psylla mali şi Cydia pomonella.

Uneori se întîmplă că în grădină apar mulţi şoareci. În acest an, grădinarii deja se plîng de migraţia şoarecilor spre locuinţe. În căsuţele de grădină apar şi şobolanii. Momelile, umplute cu otrăvuri, cum ar fi arsenicul sau fosfura de zinc, sunt periculoase.

De la ele ar putea pieri prietenii noştri din grădină - păsările, animalele de companie. Prin urmare, este mai bine să folosim metodele biologice de protecţie împotriva rozătoarelor. Iată cîteva reţete.

Puneţi în găurile descoperite, frunze de Ledum palustre şi şoarecii le vor părăsi. Plantele proaspete sau uscate de atrăţel, opărite cu apă clocotită, le lăsaţi în locurile în care există şoareci sau şobolani. Rozătoarele vor pleca de acolo. Înainte de a da cu var trunchiurile sau principalele ramuri de pomi fructiferi, adăugaţi în var puţin praf de stirigoaie măcinat (Verátrum lobeliánum). Iepurii şi alţi rozători, nu vor alege acel copac. Trunchiurile pomilor fructiferi pot fi înfăşurate cu ramuri de boz. De obicei, rozătoarele nu atacă copacii cu o astfel de protecţie.

La elaborarea listelor de plante după principiul "prietenesc-nu prietenesc", uneori apar contradicţii şi aici ar trebui să luaţi în considerare avantajele aduse culturii principale. De exemplu, ceapa nu rodeşte între rîndurile de morcov, cu toate acestea, atît ceapa cît şi morcovul, se protejează reciproc împotriva muştelor dăunătoare. Mărarul, fasolea, ţelina, ceapa nu cresc în umbra frunzelor de castraveţi, care vor beneficia de această vecinătate: vor fi protejaţi de acarieni, putregai bacterian şi vor fi crocanţi după murat.

Planta fitoncidă, usturoiul, va salva zeci de culturi de paraziţi şi agenţi patogeni. Dar, el însuşi va suferi printre tufele de trandafir, coacăză, mere, castraveţi, varză, roşii, cartofi, apărînd creşterea lor.

Prin urmare, fără a aştepta mult de la cultura plantelor apărătoare, sădiţi-le la margini, între rîndurile culturilor principale, pe rînd, cel puţin cîte o plantă, care facilitează din diverse motive, soarţa culturii principale.

În cartofi - coriandrul, călţunaşul, ceapa, hreanul, fasolea, galbenele, vîzdoaga, mazărea, soiurile timpurii de varză (crescînd distanţa între rînduri cu 10-15 cm), ridichia, spanacul şi năsturelul.

În varză - ţelina, roşii, menta, călţunaşul, limba mielului, salata verde, usturoiul, arpagicul, cimbru, mărar, ceapa, vîzdoaga, ridichia, spanacul, pătrunjel.

În castraveţi - mărar, fasole, usturoi, salată verde, ţelină, ceapă verde, păstaie, mazăre, fenicul, catnip (Nepeta cataria), arpagic, salată de muştar.

În roşii - varza de salată, pătrunjel, usturoi, cimbru, busuioc, spanac, ceapa, morcov, ridiche, sfecla, mărar, salată verde, varză tîrzie.

În morcov - ceapă, usturoi, ridiche, sfeclă, varză, roşii, salată, mărar, busuioc, Kozelets.

În ceapă - sfeclă roşie, varză, salată verde, morcov, ţelină, roşii, mărar, limba mielului, ridiche, vîzdoagă, eschscholzia.

În sfeclă de zahăr - mărar, salată, ridiche, gulii, ceapă, păstaie, usturoi, dovlecei.

În dovlecei - porumb, sfeclă, ceapă.

În piper - busuioc, mărar, vinete.

În căpşuni – usturoi, pătrunjel, praz, ridiche, păstaie, ceapă, spanac, vîzdoagă, eschscholzia, galbenele, călţunaş.

În brazde, locuri abandonate, garduri vii este de dorit să lăsaţi pînă la înflorire plantele florei naturale (pentru mulţi - buruieni): calomfir, pelin, urzici, păpădie, menta, cicoare, cînepa, coada şoricelului, muşeţel, brusture. Atîta timp cît ele cresc şi înfloresc, oferă hrană şi adăpost pentru insectele benefice grădinei, iar atunci cînd vor termina de înflorit, acestea pot fi folosite ca o perfuzie pentru protecţia culturilor leguminoase şi horticole.

Sursa: gazeta.rodpomestye.info