Procedee ecologice în agricultură

Formarea compostului nu este o idee nouă, compostul provine din natură şi este cel mai natural proces Compostul ( Kompost în germană, în italiană Composta, din Latină Compositus - «Integral») - îngrăşământ organic, derivat din descompunerea substanţelor organice sub influenţa activităţii microbiene.

Compostul (Kompost în germană, în italiană Composta, din Latină Compositus - «Integral») - îngrăşământ organic, derivat din descompunerea substanţelor organice sub influenţa activităţii microbiene.

Compostul, îngrăşământ ecologic şi natural

Compostul este ceea ce rămâne după descompunerea plantelor şi a altor organisme vii. Compostul este un amestec de culoare închisa, uscată, care constă din materie organică.
Acest material este excelent îngrăşământ pentru plantele din jurul casei şi pentru pământul din gradina. Compostul se utilizează pentru fertilizarea solului.
Compostarea este o cale de a recicla gunoiul din curte şi din bucătărie, este un pas eficient în ce priveşte reducerea deşeurilor de provenienţă organică ca alterativă la provocările ce ţin de protecţia mediului ambiant.
Prin reîntoarcerea nutrienţilor în sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi. Compostarea - nu este doar o modalitate de a obţine îngrăşământ biologic valoros, aceasta permite, de asemenea, utilizarea eficientă a deşeurilor organice în agricultura ecologică. Formarea compostului nu este o idee nouă, este cel mai natural şi mai comun proces.

Compostul îmbunătăţeşte solul

Compostul este instrumentul ideal pentru îmbogăţirea solului, obţinut prin procesul de descompunere a materiei organice sub influenţa microorganismelor.
Compostul face o mulţime de lucruri benefice solului, pe care fertilizatorul chimic nu îl poate efectua, în primul rând adăuga materie organică, îmbunătăţeşte interacţiunea apei cu solul. în solurile nisipoase compostul acţionează ca nişte burete, ajutând în aşa fel la reţinerea apei în sol. Compostul introduce în sol un mare număr de microorganisme (bacterii, ciuperci) şi asigura habitatul corespunzător pentru că acestea să trăiască. Microorganismele din compost sunt capabile să extragă substanţe nutritive din sol şi să le transfere plantelor.

Din natură în natură

Organizarea procesului de compostare

Procedeul de a face un compost nu este nou. în natură, compostul reprezintă ceea ce se întâmpla atunci când frunzele se adună unele peste altele şi încep să se descompună.

Organizarea proceselor de compostare nu este complicată, este uşor să înveţi cum să organizezi procesul de compostare în agricultura ecologică.

1. Pentru a iniţia un proces de obţinere a compostului, trebuie să dispunem de spaţiu, de o grădină.
a) în cazul când în gospodărie se produc multe deşeuri de provenienţă organică se recomandă construirea unei platforme de compost.
b) în cazul când în gospodărie se produc mai puţine deşeuri de provenienţă organică se recomandă construirea unui recipient cu găuri de aerisire.

2. Amplasarea pentru platforma de compost sau a recipientului cu găuri de aerisire trebuie să fie aşezat în umbră şi să fie protejat de vânt. în aşa fel se evită uscarea prea rapidă a compostului.

3. Materia organică care se compostează, trebuie să fie în contact direct cu pământul.

4. Locul care este predestinat pentru compostare, trebuie să fie afânat în aşa fel ca să se poată efectua migrarea viermilor şi altor animale mici în materialul care se compostează.
a) Viermii şi alte animale mici contribuie la descompunerea materiei organice.
b) lichidul care se scurge din grămada de stocare şi apa de ploaie se evacuează în sol. Aceasta împiedica stagnarea umidităţii la baza grămezii de compost.

5. Dimensiunile suprafeţei de compost, trebuie să se aleagă în funcţie de cantitatea de substanţe organice care se utilizează.
a) Cel puţin 1 m. lungime, 1 m. lăţime şi 1 m. înălţime. Aceste dimensiuni favorizează condiţiile vitale pentru dezvoltarea microorganismele din interiorul grămezii de compost.

Atenţie: deşeurile care urmează a fi stocate în lada de compost trebuie tăiate s-au rupte înainte de aşezare stocare în recipient.

Durata de compostare
Compostul se coace după aproximativ în timp de 5-6 luni în lunile de vară, şi în 6-10 luni în lunile de iarna.
Atenţie: încă de la amenajarea grămezii, materialul de provenienţă organică trebuie udat din când în când, pentru ca să nu se usuce prea tare.

CONCLUZIE: UTILIZĂM COMPOSTUL PENTRU A RECICLA DEŞEURILE DIN AGRICULTURĂ

Compostul face o mulţime de lucruri benefice solului, dar trebuie de ţinut cont că nu toate deşeurile pot fi folosite pentru reparea compostului.
Pentru prepararea compostului folosiţi doar materiale acceptate.

materiale ne acceptate - materiale ne acceptate - materiale ne acceptate - ne acceptate
Oase, Sticla, Cărbune, Untura, Tăieturi de iarba tratată chimic, Nămol, Cenuşa de cărbune, Carne, Materie contaminată, Metal Produse lactate, Deşeuri de la animalele de casa, Prosoape, scutece, Plastic, Plante bolnave sau infectate, Produse sanitare, Grăsimi, Coji de nuca, Alimente grase, uleioase (brânza, unt), Buruieni cu seminţe mature, Resturi de peşte, Cenuşa de lemn.

materiale acceptate - materiale acceptate - materiale acceptate - materiale acceptate
Material Verde - bogat în azot:
pâine (fără unt, ulei), boabe de cafea, coji de oua, frunze aciculate ale plantelor verzi, flori, coji resturi de legume, iarba, plante de casă, frunze, coji de alune (exceptând nucile), pliculeţe de ceai/ frunze, buruieni (înaintea formării seminţelor)

Brune - bogate în carbon
Par, scame, bălegar, frunze uscate, paste, orez, rumeguş (lemn netratat), hârtie rupta - ziare, cutii de cereale, hârtie de împachetat, paie, fân, aşchii de lemn.