Răscoala mașinilor în Moldova

În secolul nostru de înflorire furtunoasă a industrializării, calul de fier a înlocuit căluțul țărănesc. În decenii numărate, tot felul de mașini au înlăturat obișnuita interacțiune a omului cu natura vie. Transformarea mediului de trai al omului de azi a afectat îndeosebi mediul urban și metropolele. Staționarea în ambuteiaje a devenit ceva obișnuit. Te poți adapta și învăța să trăiești armonios în orice condiții, cu excepția lucrurilor care distrug nemijlocit mediul nostru de trai. Învăluiți în duhoarea urbană a emanațiilor tehnogene ale mașinilor omniprezente, ne-am deprins să bem apa epurată din sticle, înlocuind-o astfel pe cea din izvoarele poluate.

Însă aerul pe care îl respirăm nu poate fi îmbuteliat, și trebuie să-l inspirăm așa cum este el în orașele noastre, fapt ce afectează direct sănătatea orășenilor. Calitatea aerului este factorul principal în șirul cauzelor unui șir de maladii ale locuitorilor junglei urbane. Iar sănătatea este principalul factor al dezvoltării omului și a societății.

Decizia recentă a parlamentului privind eliminarea tuturor restricțiilor asupra aducerii automobilelor vechi în Moldova a declanșat un proces spontan, care absoarbe ca un aspirator toate vechiturile auto din Europa, căci acum Moldova este unica țară de pe continent, care nu are restricții privind calitatea automobilelor aduse. Decizia pare întemeiată economic, dar de facto are urmări direct opuse obiectivelor stabilite. Deciziile de acest gen dau start doar înfloririi întreprinderilor medicinale și farmacologiei. Căci este evident, că într-o societate bolnavă nu poarte exista o economie sănătoasă. Așa numita «criză a coroanei» a arătat clar cum riscurile pentru sănătate mătură complet economia națională a societății.

Ideea «răscoalei mașinilor», populară în arta cinematografică, în Moldova s-a întruchipat într-o formă mai trivială în raport cu patosul cugetării creative a maeștrilor «fabricii de vise» din Hollywood - 90% din emisiile care poluează atmosfera revin pe seama transportului urban.

Din 1 ianuarie,2021 au fost eliminate restricțiile «de vîrstă» pentru automobilele aduse din străinătate. Între timp, la Chișinău aerul a ajuns într-o stare cu adevărat catastrofală. La această concluzie au ajuns nu doar specialiștii de la Agenția de protecție a mediului, ci și cercetătorii independenți. Și serviciul hidrometeorologic de stat al RM a menționat în mod repetat pericolul provocat de poluarea majoră a aerului la Chișinău. Uneori aceasta poate fi observată cu ochiul liber: pe timp de arșiță, deasupra Chișinăului deseori plutește un smog toxic.

Pentru a fi sigur de asta, fiecare poate efectua un studiu personal al problemei în cauză. În secolul nostru informațional pentru aceasta nu e nevoie de ceva deosebit, e destul să intri pe site-ul care monitorizează aerul în lumea întreagă. https://www.iqair.com/ru/moldova/chisinau-municipality/chisinau

Redacția ecology.md a efectuat propriul studiu - timp de două săptămîni indicatorii erau cam la fel, astfel la 18 decembrie, 2022 , ora 13.15, în timp ce se lucra asupra prezentului material, « Concentrația în republică 2.5, iar la Chișinău – depășea de 4.4 ori calitatea medie anuală, recomandată de OMS». Mai rău nu e nicăieri, nici măcar în orașele Chinei.

Pentru informare

PM2,5 – particule fine în suspensie. Este un poluant aerian, din componența căruia fac parte microparticule solide, dar și picături minuscule de lichide. Cu toatele, au mărimea între 10 nm și 2,5 mkm. Alte semne și denumiri ale particulelor РМ2.5: FSP (fine suspended particles), fine particles, fine particulate matter, particule fine în suspensie, praf fin în suspensie. Ele trec lesne de barierele biologice și de aceea prezintă cel mai mare pericol pentru organism. Principala primejdie a РМ2.5 constă în influența cronică a lor asupra organismului. Zilnic, un orășean inspiră în medie 200 de miliarde de particule РМ2.5. Jumătate dintre acestea se sedimentează în plămîni.

În republică, monitorizăm doar 26 de poluanți ai aerului . Printre ei – măsurarea emisiilor de particule în suspensie (PM2,5 și PM10), a ozonului troposferic (O3), a dioxidului de sulf (SO2), a monoxidului de carbon (CO)…

Cercetătorii menționează, că azi la Chișinău doar concentrația dioxidului de azot în aer este dublă față de cea de acum 20 de ani.

În general, concentrația admisă de poluanți ai aerului (adică, aer curat) în capitală este înregistrată extrem de rar: zile numărate din an.

De altfel, nu se știe dacă chișinăuienii au parte măcar de aceste zile sigure. Cel mai probabil, datele prezentate populației sunt relative, și iată de ce. În Europa și SUA calitatea aerului este apreciată reieșind din 38 de indicatori (în Moldova 12 poluanți nici nu-s luați în considerație). La Chișinău, probele de aer se prelevează în șase puncte, apoi cercetătorii Agenției naționale de mediu le examinează. Laboratoarele respective dispun de echipamente învechite, așa că tabloul veridic ar putea fi și mai puțin atrăgător. Indirect, au confirmat-o și rezultatele cercetărilor efectuate de specialiștii români (de la laboratorul din Suceava), care au lucrat la Chișinău cu ceva ani în urmă. Probele prelevate în 12 locuri au arătat rezultate mult mai proaste, ca cele ale cercetătorilor din partea locului.

Doar pandemia de coronavirus a schimbat spre mai bine tabloul, în rest concentrația de poluanți la Chișinău depășește normele sanitare. Cauza? Numărul colosal de automobile, dintre care multe nu corespund standardelor elementare de mediu.

Bolile

Chișinăuienii nu în zadar se acuză respirație dificilă: materiile în suspensie și substanțele toxice prezente în aer pot deveni cauza multor maladii ale sistemului respirator. Medicii au alcătuit o listă întreagă. Gazele de eșapament, pe care le inspiră involuntar locuitorii orașelor mari, reprezintă un amestec de praf, formaldehidă, metale grele… Cancerogenii pe care îi conțin acestea contribuie la dezvoltarea tumorilor. Pericolul monoxidului de carbon este că el nu are gust și miros, însă la o concentrație majoră provoacă amețeli, dureri de cap, greață, poate duce la leșinuri. Benzinele etilate ”îmbogățesc” aerul cu plumb, care este unul dintre cele mai cunoscute componente toxice din atmosferă. Expuse la lumina soarelui, hidrocarburile din emisiile automobilelor se oxidează și formează compuși toxici cu miros înțepător. Ei afectează îndeosebi căile respiratorii superioare și duc la acutizarea maladiilor cronice ale sistemului respirator.

Sub influența constată a gazelor de eșapament asupra organismului, se pot dezvolta deficitul imunitar, bronșitele , au de suferit vasele creierului, sistemul nervos și alte organe. În plus, o mare parte din substanțele toxice din componența fazelor de eșapament pot interacționa înde ele și cu alte componente din atmosferă, și forma alți compuși toxici.

Dacă la începutul anilor 70 ai secolului trecut poluare aerului cu gazele de eșapament ale automobilelor era de 13%, în prezent ea a ajuns la 90 %. Proporțional, a sporit și influența nocivă asupra sănătății oamenilor. Numărul mașinilor este direct proporțional cu influența lor nocivă asupra sănătății oamenilor. În ultimii cinci ani în Chișinău numărul bolilor respiratorii a sporit cu 35-40%.

Mașinile

În ultimul timp, în Moldova a crescut numărul participanților la circulația rutieră. În republică, parcul de automobile creștea. Chiar și Programul național de dezvoltare a RM -2030 spune: «Numărul unităților de transport crește mereu (în a. 2015 – 867 ,2 mii, în 2016 – 892,7 mii), iar importurile de automobile vechi cu un nivel major de emisii influențează mult poluarea aerului ».

Șirul acestor cifre poate fi continuat. În a. 2020 Moldove a depășit numărul de 1 milion de automobile înregistrate pe teritoriul țării. Anual, în republică numărul unităților de transport crește cu 45 mii. Potrivit prognozelor date de specialiști, peste 10 ani în Moldova vor fi ,ai bine de 2 milioane de mașini. Potrivit Agenției servicii publice, în a. 2020 în r4epublică erau înregistrate peste 20 de mii de automobile vechi, în a. 2021 numărul lor a crescut cu 7145 unități. Din 1 ianuarie, 2021 au fost eliminate restricțiile «de vîrstă» pentru automobilele aduse de peste hotare. Anterior, exista interdicția de a aduce mașini trecute de 10 ani.

Cele mai multe unități de transport, inclusiv «utilizate», se concentrează la Chișinău. Desigur, acum e dificil să numim cifre concrete, încă conform unor date în capitală avem peste 500 mii de mașini, dintre care mai bine de jumătate – produse acum 20-25 de ani. Clar că ele demult trebuiau trimise la prelucrare, însă continuă să circule pe drumurile capitalei și să otrăvească locuitorii acesteia.

O atare situație este de neînchipuit în Europa, unde demult acționează standardele de mediu.

Pentru informare

Europa a început cu Еurо-0. Acest standard, apărut în a. 1988, limita emisiile monoxidului de carbon (СО), a hidrocarburilor(СН) și oxizilor de azot (NOx).

În a.1992 a fost introdus standardul de mediu Еurо-1, care a stabilit concentrația maxim admisibilă de substanțe toxice în gazele de eșapament: oxizii de azot, cei de carbon derivatele hidrocarburilor și funinginea (particulele solide) …

Au urmat standardele de mediu de la Еurо-2 la Еurо-6. Fiecare dintre acestea reducea semnificativ valorile admisibile de emisie a substanțelor toxice și a gazelor de eșapament ale automobilelor. Standardul Еurо-6, în vigoare acum pe întregul teritoriu al UE, a înăsprit maxim cerințele față de exploatarea transportului auto.

În Moldova nu funcționează nici unul dintre aceste standarde. Oamenii nu au apărare în fața armatei de mașini, care crește mereu .

Circumstanța expusă mai sus este una dintre cele mai arzătoare probleme , ce reies din întreaga moștenire a epocii industriale de dezvoltare a societății noastre, și nu are o soluție simplă. Ea necesită dezbateri publice extinse, cu implicarea celor mai luminate minți ale societății. Poate, va fi necesară o logistică principial nouă a infrastructurii transporturilor. Dar este absolut evident, că aducerea spontană în RM a tuturor deșeurilor auto din Europa trebuie luată la control în cel mai scurt timp, căci anume automobilele vechi dăunează cel mai mult mediului nostru de trai.

Recent, Comisia Europeană a publicat conținutul Standardului Еurо-7, care cel mai probabil va pune cruce pe motoarele cu ardere internă. O cantitate enormă de vechituri europene va trebui dusă undeva. Poate, de aceea Europa nu i-a înaintat Republicii Moldova careva cerințe de mediu la conferirea statutului de țară-candidată la aderare în UE?

Autor: Valeriu Catruc