Rețelele jocurilor de noroc
„Cel mai serios obstacol în calea autorealizării creative este propaganda unei atitudini consumiste față de viață, în urma căreia oamenii încep să se gândească nu la cum să-și dezvăluie capacitățile și talentele în slujba societății, ci la cum să câștige mai mult.
Psihologii numesc demonic acel tip de personalitate care se caracterizează printr-o dorință pronunțată de acumulare materială, fără a oferi nimic în schimb. Filmele de la Hollywood, jocurile de noroc și aparatele de joc impun tocmai acest tip de psihic, insuflând ideea că te poți îmbogăți fără a aduce vreun folos celor din jur.
Această influență asupra conștiinței umane este atât de puternică, încât pasiunea pentru jocurile de noroc a trecut deja în categoria problemelor medicale. Organizația Mondială a Sănătății clasifică dependența de jocurile de noroc drept o formă de dependență patologică, numită și ludomanie (din latinescul „ludus” — joc), gambling sau igromanie.
În cazul igromaniei, la fel ca în cazul dependenței de droguri, se dezvoltă o dependență caracterizată prin existența sindromului de sevraj. Aceasta înseamnă că o persoană lipsită de joc dezvoltă dureri de cap, insomnie, stare depresivă, iritabilitate.
Dependența se poate dezvolta în urma celor mai diverse jocuri de noroc: jocuri de cărți, înșelătorii, ruletă, cazinouri, jocuri de stradă, „escrocherii”, jocuri pe calculator, electronice și video, pariuri pe competiții sportive, lupte de câini și cocoși, curse, jocuri pe aparate, loterii, dependență de jucării și dispozitive electronice de tip „tamagotchi” etc.
Potrivit estimărilor specialiștilor, astăzi se poate vorbi despre o epidemie de gambling în Rusia: aproximativ 3% din populație suferă de această afecțiune (în principal adolescenți, din cauza instabilității psihicului lor). Conform afirmațiilor specialiștilor — narcologi și psihoterapeuți — vindecarea igromaniei este practic imposibilă: după tratament, persoana revine din nou la această dependență.
Cauzele dezvoltării igromaniei nu diferă de cele ale dependenței de droguri. La baza lor stau factori sociali, psihologici și spirituali. Formarea dependenței de joc este favorizată în mare măsură de mediul în care trăiește omul, de anturaj, de opiniile și interesele prietenilor, precum și de cultura promovată de ecranele televizoarelor: „Fericirea înseamnă bani! Fericirea este aproape, trebuie doar să intri într-un cazinou sau într-un bar de jocuri!”
Prin dependență se înțelege o atașare bolnăvicioasă, pentru care omul este gata să sacrifice relațiile sociale: studiile, munca, familia, prietenia și iubirea. Dezvoltarea rețelelor de aparate de joc și propaganda jocurilor de noroc reprezintă, în esență, răspândirea unei culturi demonice și sunt orientate spre distrugerea societății.”
A. Usanin
52