Roade din gunoaie: Agricultorii isi pot fertiliza gratuit culturile cu namoluri de epurare
Europenii folosesc de multa vreme in agricultura namolurile ramase dupa curatarea apelor in statiile de epurare, ca fertilizatori ce inlocuiesc cu succes ingrasamintele chimice. E un procedeu din care toata lumea castiga: statiile de epurare scapa de cantitatile uriase de namoluri, iar fermierii isi intretin culturile intr-un mod ecologic.
In Romania, folosirea namolurilor in agricultura este deocamdata o noutate, utilizata la scara restransa, iar la Oradea se face un fel de “pionierat”, agricultorii bihoreni primind gratuit de la Compania de Apa namolurile statiei municipale de epurare a apei. Numai sa le ceara…
Cu reguli si directive
Utilizarea namolurilor de la statiile de epurare e reglementata strict de Uniunea Europeana. Desi au proprietati agrochimice utile, utilizarea lor in agricultura poate dauna solului in cazul in care concentratia metalelor grele e prea mare si namolurile nu sunt suficient tratate. Daca sunt insa filtrate corespunzator, iar solul e la randul sau curat, combinatia e perfecta pentru ingrasarea pamantului.
Asta incearca sa le explice agricultorilor bihoreni reprezentantii Companiei de Apa Oradea, care din acest an au inceput sa “impacheteze” namolurile si sa le ofere cadou. Valorificarea namolurilor, numite si biosolide, este o etapa din cadrul mega-proiectului Aparegio, care presupune extinderea retelelor de apa si canalizare atat in municipiu, cat si in judet. Ca sa obtina finantarea europeana pentru proiect, CAO a trebuit sa prezinte si o solutie pentru eliminarea cantitatilor mari de namoluri rezultate in urma epurarii apei. “Cantitatile de namoluri sunt si acum insemnate, iar dupa ce extinderea va fi finalizata vor fi si mai mari. In plus, vom mai avea inca doua statii de epurare in judet, la Beius si la Tinca, care la randul lor vor produce biosolide”, explica Renata Tripa, purtator de cuvant al CAO.
Bune la cereale
Pentru eliminarea namolurilor din statiile de epurare existau mai multe variante: utilizarea lor in refacerea terenurilor degradate, coincinerarea in statiile de ciment, depozitarea la halda de deseuri ori folosirea in agricultura. Cea mai viabila si mai prietenoasa cu mediul este utilizarea ca fertilizator agricol, pentru ca astfel deseurile sunt reintroduse in natura, fiind benefice culturilor. “Aceste deseuri organice parcurg mai multe etape de tratare si filtrare inainte de a fi folosite in agricultura”, explica Tripa. Altfel spus, dupa ce sunt curatate de substantele nocive, asigura solurilor un aport de nutrienti organici si microelemente. In plus, un aspect ce merita luat in seama mai ales in verile secetoase, asigura si umiditate.
Totusi, namolurile nu se potrivesc oricarei culturi, studiile din domeniu aratand ca isi dovedesc mai bine eficienta asupra cerealelor decat in legumicultura.
Inainte de a fi imprastiate pe un teren, solul e supus unor teste pedologice si agrochimice, pentru a se verifica ce materiale contine si pentru a se asigura ca, dupa aplicarea namolurilor, concentratiile legale de metale grele in sol nu sunt depasite.
Productie mai mare
In prezent, la statia de epurare a Oradiei se usuca zilnic 27 de tone de namoluri cu o umiditate de 70%, o parte din acestea ajungand pe 45 de hectare de terenuri agricole de pe teritoriul orasului, in Alparea si Santandrei. Intrucat isi fertilizeaza terenurile cu namoluri de prea putin timp, fermierii bihoreni inca n-au cum sa-si dea seama cat de eficienta e metoda. Insa experienta agricultorilor din Arad si Timisoara, care folosesc de mai mult timp namolurile, demonstreaza ca productia poate creste chiar si cu 20%.
Cert e ca agricultorii nu au decat de castigat, mai ales ca primesc namolurile gratuit. “Le oferim oricui ni le cere, cu conditia sa isi faca studiile de sol necesare”, spune Tripa. Pentru efectuarea acestora, agricultorii gasesc indrumare tot la Compania de Apa, prima interesata sa scape cat mai repede si cat mai eficient de reziduuri. Livrarea si imprastierea biosolidelor pe terenul agricol e asigurata tot de CAO, asa ca fermierilor chiar nu le ramane nicio grija.
Sursa: ecomagazin.ro