Rusia din perioada pre-revoluţionară cu un spirit vegetarian

/ Vizionări: 4510

 

Atunci când în Europa industrială timp 20 de ani s-a dezvoltat în mod activ mișcarea vegetariană, în Rusia aceasta a venit doar la mijlocul anilor 1860, când în Sankt Petersburg a apărut prima societate de vegetarieni. Societatea a fost numită în glumă: "Nici pește, nici carne". La începutul secolului societatea a fost condusă de Alexandr Petrovici Zelenkov, doctor în medicină, chirurg. În 1913 soția lui a scris prima carte de bucătărie vegetariană intitulată "Nu mănânc pe nimeni".

 

Secvenţe din programul de radio nr. 8:  Rusia: Casa noastră sau sursa pan-europeană de materie primă?
Secvenţe din programul de radio nr. 8: Rusia: Casa noastră sau sursa pan-europeană de materie primă?

În 1904 societatea a început să emită propriul organ publicitar - revista "Buletin vegetarian". Moscova a devenit centrul vegetarianismului în 1909, când a fost fondată "Societatea vegetariană din Moscova". Ideile de respingere a cărnii au devenit foarte populare în rândul tinerilor învăţaţi, studenți și intelectuali. O contribuție semnificativă la răspândirea ideii de alimentaţie fără abator a fost meritul lui L.N. Tolstoi. În renunțarea la alimente de origine animalieră Tolstoi a văzut "prima etapă" de renovare a vieții spirituale. Predica de abstinență, simplitate, întoarcere la viața naturală a găsit o largă popularitate în rândul oamenilor gânditori. Sub influența lui Tolstoi au refuzat la carne astfel de personalități de cultură rusă, cum ar fi Nikolai Leskov și Ilia Repin. Vegetarianismul în Rusia a fost diferit de cel european prin faptul că în Rusia mişcarea nu a fost tratată ca o chestiune de alimentaţie, ci ca o chestiune de filosofie morală. În revista germană "Vegetarische Warte" despre vegetarienii ruşi s-a scris următoarele: "În general, poporul rus conţine mult idealism. În Rusia vegetarianismul este tratat din punct de vedere idealist".

Anii 1900-1914 - perioada de maximă dezvoltare a vegetarianismului din Rusia. Au fost întemeiate societăţi vegetariene în 15 orașe din Rusia, Ucraina și Belarus. Cea mai mare societate cu un organ de presă a activat în oraşul Kiev. Societăţile inaugurau aşezări, școli, grădinițe, cantine vegetariene (în 1914 în Rusia au fost 73 de cantine).

În timpul Primului Război Mondial societăţile vegetariene au dotat cu paturi spitale militare, iar în cantinele vegetariene zilnic luau masa militarii în rezervă. Pentru cai au fost deschise infirmerii militare.

Odată cu sosirea Puterii Sovietice ideile vegetariene au fost neoficial interzise și societăţile se închideau una după alta. Mai mulți activiști din Moscova au fost condamnați la 3- 5 ani de închisoare în penitenciarul Butîrka.

Răspândirea vegetarianismului ca o dietă alimentară contravenea economiei sovietice și industriei alimentare. Chiar și cu mulți ani mai târziu, cuvântul "vegetarian" nu putea fi găsit în dicționarele de limba rusă, iar în Marea Enciclopedie Sovietică din 1961 a fost sesizată următoarea remarcă: "Vegetarianismul se bazează pe ipoteze și idei false, în Uniunea Sovietică nu are adepți".

 

 

Дореволюционная Россия с вегетарианскимъ духом

Дореволюционная Россия с вегетарианскимъ духом

Дореволюционная Россия с вегетарианскимъ духом

Дореволюционная Россия с вегетарианскимъ духом

Дореволюционная Россия с вегетарианскимъ духом

 

 

Sursa: vk.com