MOLDOVENII.MD

Saharna continuă să impresioneze arheologii

Vara este perioada când studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității de Stat părăsesc capitala și pleacă, împreună cu profesorii lor, la Saharna.

E un loc binecunoscut de toată lumea, datorită mănăstirii de aici și peisajului incredibil de pe malul Nistrului. Pentru istorici, însă, Saharna e un loc special datorită faptului că aici s-au găsit urmele unei cetăți geto-trace foarte bine păzite. Fiecare expediție scoate la iveală argumente care demonstrează că în locul acesta au trăit oameni din mileniul al II-lea înainte de Hristos. Noi am vizitat unul din șantierele la care au loc săpături arheologice.

Oricine a fost la Saharna știe că relieful îi pune la grea încercare pe călători: cărări întortocheate, stânci periculoase și povârnișuri abrupte îi obligă pe plimbăreți să se uite atent sub picioare. Anume astfel de condiții erau prielnice pentru așezările străvechi ale oamenilor, care încercau să-și apere teritoriul. Din anul 2003, în fiecare vară aici vin studenți de la istorie și arheologie pentru a face săpături. Descoperirile din ultimii ani le-au dat ocazia cercetătorilor să găsească răspunsul la întrebarea cât timp au locuit aici vechile triburi. „Noi ajungem la concluzia istorică că în această regiune a Nistrului Mijlociu, începând cu sec. XIII-XII î.e.n,. până în sec. II î.e.n. nu au fost întreruperi de populație. Mai mult ca atât, noi am descoperit un șir întreg de forme ceramice care se întâlnesc în Troia, Micene, Atena. În Micene au fost descoperite vase din mileniul II î.e.n. aduse de populația care a emigrat acolo. Analiza chimică a demonstrat că vasele au fost făcute din lut propriu și din lut adus. Cu alte cuvinte, migrația popoarelor din perioada ceea a avut loc și din aceste regiuni. Cetatea de la Saharna Mare nu e mai prejos decât cetatea de la Micene, numai că acolo construcțiile erau din piatră, iar aici din lemn”, susține profesorul conferențiar Ion Niculiță. Ca să ajung la locul unde erau săpături arheologice, a trebuit să cobor într-o râpă și pe urmă să urc pe o cărare aproape verticală. În vârful dealului, un grup de tineri săpau sub un soare dogoritor. Între timp veniseră niște elevi din Rezina și Saharna să vadă cu ochii lor cum se face arheologie. Era a șaptea zi de practică a studenților. Ei au reușit să studieze câteva ziduri de apărare și să descopere mai multe obiecte de uz casnic: cioburi de oale, amfore și un fragment de harnașament. Ultima descoperire a provocat o adevărată senzație, deoarece este o raritate pe continentul european.

Dacii au devenit sciți sau cum sovieticii au falsificat istoria

Cetatea principală unde au trăit geto-dacii, numită de către specialiști Saharna Mare, a fost amplasată pe un deal aflat la capătul defileului unde se află în prezent mănăstirea. Având o suprafață de 6 ha, aceasta a fost străjuită de șase micro-cetăți aflate pe dealurile vecine, trei posturi la sud și alte trei la nord, astfel încât străinii care veneau dinspre Nistru să nu treacă neobservați. Accesul din partea câmpului era păzit de un zid lat de șase metri și înalt de vreo doi metri. Urmele lui se văd și astăzi. Amforele descoperite sugerează faptul că locuitorii cetății aveau relații comerciale cu grecii, care veneau pe Nistru. Cei care sosesc la mănăstire și merg la cascada din zonă, pot observa un indicator la răscrucea unor cărări care spune că în apropiere este o cetate geto-dacică. Ajunși în vârful dealului ei vor găsi o stelă. „Avem o situație comică în cazul turiștilor. Ei au impresia că această stelă este monumentul geto-dacilor și nu ne cred când le spunem că întreg locul în care ne aflăm a fost o cetate”, explică profesorul conferențiar Aurel Zanoci. Turiștii sunt victimele unei minciuni sovietice pe care o perpetuează Ministerul Culturii. În anii ‘50, când Basarabia era parte a Uniunii Sovietice, rușii vroiau să demonstreze că au dreptul istoric asupra acestui teritoriu. De aceea au instalat la Saharna, la Hligeni și Butuceni, sate unde au fost descoperite urmele unor cetăți geto-dacice, niște stele pe care scria „Monument al culturii scite”, sciții fiind un trib care controlau teritoriile din stânga Nistrului în epoca antică. După ce minciuna a fost deconspirată de chiar istoricii ruși, inscripțiile au fost scoase, dar stelele au rămas. „E problema Ministerului Culturii. Trebuie să fie instalată o tăbliță care să explice că aici este cetatea geto-dacică Saharna Mare ca să fie clar pentru toată lumea”, sugerează Aurel Zanoci.

În fiecare vară, laboratorul științific „Tracologie” organizează un colocviu internațional cu arheologi din diferite țări. Anul acesta, în perioada 9-12 iulie, la Saharna se va desfășura seminarul de vară moldo-româno-ucrainean „Peisaj arheologic în Europa de Sud-Est”, iar la sfârșitul lunii în Moldova vor sosi 18 masteranzi și studenți de la Universitatea „Friedrich Schiller” din Jena, Germania, pentru a participa la săpăturile de aici.