Şapte exemple de democrație la animale

Democrația în acțiune

Reginele albinelor și masculii alfa  cimpanzei, nu sunt aleși în funcții de conducere, dar acest lucru nu înseamnă că ei sunt tirani și despoţi. Oamenii de ştiinţă au început să examineze numeroasele specii de animale ca exemple de facto ale principiilor democratice, atunci când principiul majorității asigură mai mult supraviețuirea decît tirania. Tendințele democratice ale speciei homo sapiens provin de la strămoșii ce existau în lume, înainte de apariția omului.

" E posibil că luarea deciziilor în colectiv a jucat un rol important în evoluția formării grupurilor sociale stabile și este ușor de înțeles de ce această practică este larg răspîndită în rândul animalelor sociale, - relatează biologii Conrad Larissa și Timotei Roper. – Majoritatea speciilor nu se joacă de-a politica, ca şi oamenii, astfel rădăcinile democrației noastre pot fi văzute în regnul animalier, care în mai multe cazuri  reaminteşte republica animalelor".

Cerbul comun  (Cervus elaphus)

Cerbii eurasiatici trăiesc în efective extinse şi cea mai mare parte din viața lor sau pasc iarbă sau stau întinşi și rumegă hrana. Unii cerbi sunt gata să se mute mai departe în căutarea ierbii proaspete mai devreme decât alţii  şi cercetătorii au observat că turma, va începe să se miște doar atunci cînd se ridică pînă la 60 la sută din animalele adulte (deci, votarea se efectuează în principal cu copite). Chiar dacă specia dominantă are mai multa experienţă şi face mai puţine greşeli decât animale mai tinere și mai puțin experimentate, de obicei efectivul preferă deciziile democratice şi nu cele dictatoriale.

Principalul motiv, potrivit lui Larissa Conrad și Timotei Roper, este faptul că grupurile sunt mai puțin impulsive: "Soluțiile democratice sunt mai favorabile, în primul rând, ele rareori duc la extreme, deoarece fiecare specie are capacitatea de a influența decizia" .

Cimpanzeii

Cimpanzeii  şi bonobo  sunt cele mai apropiate rude biologice ale omului, aproximativ 98 la suta din genom est acelaşi. Este destul de firesc ca aceste primate să demonstreze o serie de trăsături comportamentale similare cu cele umane. Lupta pentru putere între cimpanzei, poate trece mai zgomotos și mai energic decât  audierile în Parlament sau în Primărie, dar nu cu mult.

Deși, în comunitatea cimpanzeilor nu există alegeri oficiale, nici un mascul alfa nu ar fi în măsură să conducă o lungă perioadă de timp fără susţinerea unui bloc cheie de alegători - femele. Masculul trebuie să fie acceptat de femele înainte de a dobândi statutul său. Femelele pot fi foarte pretenţioase  şi dacă ele nu vor accepta  masculul alfa, atunci nu vor permite să se împerecheze cu ele. Și chiar dacă acesta va fi  selectat, în timpul apropiat el poate fi răsturnat de un mascul rival.

Albine melifere

Deşi, albinele melifere și alte insecte extrem de sociale trăiesc de dragul reginei, sistemul lor nu poate fi numit unul monarhist. Reginele sunt în esență un organism de ouat, lăsând munca plictisitoare de gestionare a stupului albinelor muncitoare și trântorilor. Deşi, aceste albine mici nu iau decizii conștiente ca şi alegătorii la punctele de votare, dar „voinţa” lor duce stupul întreg spre succes.

Atunci când albinele cercetașe dansează pentru a indica un loc convenabil pentru întemeierea familiei de albine, zeci de specii pot concura între ele, încercînd să inverseze decizia coloniei. Biologul Thomas Siley de la Universitatea Cornell,  a comparat acest dans cu un concurs la o serată de dans. El a descoperit o tactică interesantă folosită de albine pentru a forma un consens: ele bat cu capul albinele cercetașe, care continuă cu încăpăţinare să danseze asupra unui loc mai puțin popular. Este similar cu ceea ce se întâmplă în ultimii ani, în unele Parlamente, nu-i așa?

Bivolii africani

Ca şi cerbii, bivolii africani sunt ierbivore de turmă, care iau adesea decizii de grup privind timpul și direcția mișcării. În anii 1990 cercetătorii au înţeles  că ceea ce părea  ca o întindere obișnuită a coloanei, a fost de fapt, un fel de mod de vot, când femelele arată preferințele lor despre călătorie, ridicându-se şi uitîndu-se într-o direcție și apoi din nou ocupînd poziția culcată.

"Votează doar femelele adulte, care iau parte la proces, indiferent de statutul lor social în efectiv ,- povesteşte biologul David Sloan Wilson. – Comparînd privirea numărului mediu al animalelor cu direcția ulterioară a efectivului, putem vedea că abaterea medie constituie doar aproximativ trei grade, care pot fi o eroare de măsurare. În acele zile, când  privirile bivolilor se disting radical, efectivul, de obicei, se împarte în două părți, care timp de noapte pasc în locuri diferite".

Gîndacii

Gîndacii nu se pot lăuda cu o astfel de structură socială complexă, cum ar fi albinele și furnicile, dar şi ei sunt în măsură să ia decizii democratice. Pentru a verifica acest lucru, echipa cercetătorilor a folosit 50 gîndaci și trei adăposturi, fiecare dintre care putea adăposti 50 de insecte. Deoarece gândacii preferă întunericul, ei repede s-au împărțit în grupuri și s-au ascuns în adăposturi.

Dar, în loc de a se comporta haotic, insectele s-au împărțiți în grupuri câte 25 de specii, umplând două adăposturi pe jumătate și lăsând al treilea gol. Când le- au fost oferite adăposturi  mai extinse, gîndacii au format un singur grup și s-au ascuns doar într-un adăpost. Cum explică autorii experimentelor că gîndacii au păstrat echilibru între cooperare și concurență pentru resurse: "Fără o comunicare sofisticată, informații la nivel mondial și comparaţii clare de opțiuni disponibile, animalele pot evalua disponibilitatea resurselor, precum și să se adapteze la modul de formare a grupurilor într-o anumită localitate".

Babuinii

Babuinii sunt maimuțe, dar nu şi primate, însă stilul lor de conducere totuşi are încă unele caracteristici comune cu cele pe care le demonstrează cimpanzeii. Babuinul mascul dominant, la fel ca şi în comunitatea cimpanzeilor,  în care masculul alfa deseori este controlat de opinia generală a femelelor, nu poate fi numit un dictator. Potrivit primatologilor James Alse şi Phyllis Lee, deciziile grupului de babuini galbeni asupra direcției mişcării pot fi afectate de orice specie  adultă, dar ultimul cuvînt revine femelelor şi masculilor adulţi.

"S-a observat că toate speciile adulte au arătat preferințe de direcție și prin urmare, influențau alegerea grupului, - spun oamenii de ştiinţă, - dar pentru ca  propunerile altor specii să afecteze hotărîrea generală este necesar sprijinul din partea celor mai influente două femele și deseori al masculului adult" .

Porumbeii

Porumbeii sunt rar salutaţi cu respect pe străzile orașului, dar potrivit biologilor de la Universitatea din Oxford, ei demonstrează o ierarhie socială complexă, în care, chiar și păsările cu un statut social scăzut pot vota pe următorul zbor al stolului. Folosind GPS, montate pe rucsacuri mici, cercetătorii au descoperit că majoritatea păsărilor îşi "exprimă" opiniile lor pe parcursul luării deciziei, dar sistemul de rang flexibil, asigură că unele păsări sunt mult mai apte să conducă stolul, în timp ce altele sunt dispuse să le urmeze.

Oamenii de ştiinţă sunt siguri că o astfel de schemă poate fi o modalitate deosebit de eficace pentru luarea deciziilor.

Sursa: MNN