Sat energetic

Satele bioenergetice păşesc pe calea lor. Un exemplu frapant - comunitatea bavareză Asha.

ECO-CURENTUL curge peste tot în Asha. Acest lucru devine clar pentru fiecare conducător auto care se apropie de comunitatea situată la marginea pădurii bavareze pe un drum rural, care duce spre nord. Nu departe de centrul satului, între cîmpurile de porumb şi cereale, rezidenţii colectează o recoltă neobişnuită. Pe o suprafaţă de aproximativ 3,5 hectare s-au aliniat într-un rînd instalaţii solare. 285 de unităţi impresionante sunt atrase de soare ca plantele futuriste şi produc pînă la 876 kW de energie electrică. Sunt aproximativ 70% din capacitatea centralelor electrice solare construite în Asha. Domeniul solar este "prelucrat" de Franz Berl, care îl înconjoară regulat cu tractorul. Berl nu este un fermier, ci un electrician, care lucrează la o fabrică locală pentru producerea ţiglei. Şi faptul că el singur, de sine stătător îngrijeşte parcul solar, în care a investit 4,2 milioane de euro, este una din caracteristicile satului bioenergetic Asha.

Asha numără cca. 1500 de locuitori şi este unul din 72 de sate bioenergetice din Germania. Datorită participării active a rezidenţilor, comunităţile săteşti au obţinut o independenţă energetică de la corporaţiile mari: reţelele electrice şi termice, gestionate de comunităţi, asigură preţuri stabile la energie, iar centralele electrice, deţinute de comunităţi, creează locuri de muncă. Printre susţinătorii mari ai satelor bioenergetice, ale căror număr în ultimii cinci ani a crescut considerabil, este şi Ministrul Federal al Agriculturii, Ilse Aigner. Despre avantajele acestui concept, dumneaei spune următoarele: "Dezvoltarea comunitară se efectuează în ritm rapid, în regiuni există o creştere a costurilor şi întreaga comunitate începe să se identifice cu acest proiect". Unele comunităţi chiar restituie surplusuri de energie în reţea. De exemplu, Asha: aproape o cincime din energia electrică este produsă din surse regenerabile. Acest exces se formează nu numai datorită parcului solar a lui Franz Berl, dar de asemenea şi de multe alte instalaţii fotovoltaice de energie, publice şi private, precum şi instalaţia de biogaz care funcţionează pe porumb şi iarbă. "Familia mea de mai multe generaţii locuieşte în Asha , - spune Franz Berl. - Bineînţeles, că mă bucur că împreună cu proiectul ilustrativ fac parte din satul bioenergetic ". Cu mult timp înainte, cînd în 2008 a început să funcţioneze un parc fotovoltaic, Berl s-a gîndit la beneficiile surselor de energie regenerabile. "Am înţeles foarte bine că resursele limitate de cărbune, petrol, energie nucleară, de asemenea, nu pot fi utilizate în continuare. În regiunea noastră, este mult soare, iar guvernul federal a elaborat legea "Privind sursele de energie regenerabile", astfel creând condiţii favorabile pentru dezvoltarea energiei solare, - spune Berl. – Am fost susţinut de banca mea care a alocat credite şi de însuşi primarul Tsirngibl, care a promovat în mod activ acest proiect".

Wolfgang Tsirngibl, produce impresia unui om fericit. El este primar din 1990, în acest răstimp dumnealui a reuşit să trezească un interes printre rezidenţii Asha, pentru o serie de proiecte energetice. Primul proiect major a fost construcţia în 1995 a unei cazangerii care funcţionează pe bază de biomasă din reziduuri de lemn şi încălzeşte acum 75 de case particulare, obiecte industriale, o grădiniţă, şcoala generală, biserica, casa burgheză şi clubul de trăgători. În 2001 a fost creată o altă sursă alternativă de energie în formă de fabrică de producerea biogazului. În 2004, a urmat o instalaţie solară publică: comunitatea a furnizat acoperişul unei clădiri multifuncţionale la dispoziţia tuturor cetăţenilor care doresc să instaleze sisteme fotovoltaice mici. Mai mult de zece persoane exploatează în mod eficient această unitate şi furnizează în reţeaua municipală 37.95 kW de energie electrică (în orele de vîrf). Acest succes, precum şi numeroasele activităţi de sensibilizare au dus la faptul că tot mai mulţi proprietari de case instalează panouri solare pe acoperişuri. "Trebuie să atragem oamenii," - relatează Wolfgang Tsirngibl, despre activitatea lui cu populaţia. El ar dori ca Asha, să poată genera vreodată toată energia necesară şi se gîndeşte la şansele energiei eoliene neexploatate şi transporturi electrice. "Poate că vom reuşi să oferim sprijinul financiar cetăţenilor care doresc să folosească vehicule electrice".

La viitor se gândeşte şi administraţia şcolii generale din satul ASHA. Ea este cîştigătorul multiplu al titlului "Eco-şcoala din Europa". Aici, copiii învaţă să oprească încălzirea atunci cînd ferestrele sunt deschise, să nu lasă aparatele electrice în modul de aşteptare, etc. "La lecţii noi integrăm teme în domeniul energiei cu protecţia mediului înconjurător", - spune directorul şcolii, Peter Vutz. Mediul înconjurător este important pentru copii: "Noi colectăm apa de ploaie în butoaie, - povesteşte Thomas de opt ani. Ce altceva ne oferă o atitudine conştientă faţă de mediul înconjurător? - "Economisim bani," - zîmbeşte timid colega de clasă a lui Thomas, Pia.

Maria Kultser, a investit bani în eficienţa energetică. Cu cîţiva ani în urmă, ea a efectuat o reorganizare completă a energiei în casa ei. Faptul că casa are mai mult de 30 de ani, nu iese în evidenţă: pereţii moderni din lemn, tencuiala în culori plăcute, totul pare luminos şi primitor. Şi nu în ultimul rînd, datorită ferestrelor din aluminiu, mari şi scumpe, care sunt un fel de Mercedes al ferestrelor," - spune ea zîmbind. Economisirea energiei pentru ea, este de o importanţă fundamentală: ferestrele sunt foarte eficiente din punct de vedere al conservării căldurii. În ultimii 11 ani, Maria, voluntar conduce proiectul "Energie". Ea dă sfaturi proprietarilor de case şi invită experţii. Mulţi săteni sunt infectaţi de entuziasmul ei. "Dacă crezi în ceva, oamenii merg după tine".

Fratele ei, Andreas Kultser, este un arhitect peisagist care deţine un birou inter-regional de proiecte şi consultă comunităţile privind punerea în aplicare a "Agendei-21" din cadrul Conferinţei, privind protecţia climei de la Rio de Janeiro. Dar, mai are şi un alt loc de muncă: el conduce cazangeria care funcţionează pe biomasă. Kultser, este co-fondatorul firmei Nahwaerme Ascha GmbH, care exploatează cazangeria din 1995. Stînd lîngă un cazan mare, dumnealui spune că aici, se gîndeşte cu adevărat global şi acţionează local.
Felul cum va arăta energia viitorului, îl demonstrează o nouă zonă din Asha, care va fi complet încălzită de "o căldură apropiată". Aici se construieşte o altă fabrică de biogaz care transformă aşchiile de lemn presate, în energie electrică. Andreas Kultser, ar dori ca istoria satului bioenergetic Asha, să continue: "Împreună cu întreaga comunitate putem începe o mişcare înainte. Această şansă trebuie s-o utilizăm!"

Autori: Johannes Goebel şi Dominique Gigler (foto)

Sursa: magazin-deutschland.de