MOLDOVENII.MD

Scoala Acasa — alternativa la educatia traditionala in scoli

De Crina Tudorica, autor al cartii “Scoala Acasa” (Clever Books, 2010).

Ce este?

“Homeschool” (Scoala acasa) este un curent in educatie prezent de cativa ani si in tara noastra. Termenul de “scoala acasa” este consacrat, totusi educarea nu se face exclusiv in casa, nici nu este acelasi lucru cu scolarizarea. Parintii care aleg aceasta alternativa nu sunt impotriva educatiei, ci au decis ca “scolarizarea” in modul traditional nu se potriveste nevoilor copilului sau familiei lor. Acesti parinti doresc sa preia responsabilitatea pentru o educare eficienta, comprehensiva si mai potrivita copiilor lor.

In tarile in care se practica “scoala acasa”, educatia este obligatorie, dar nu si scolarizarea. Se pune un accent puternic pe pregatirea copilului pentru viata, informarea lui, dobandirea de abilitati pentru campul muncii si viata de zi cu zi. Diferenta este ca aceasta pregatire se face in cadrul intim, sigur si confortabil al familiei, cu libertatea unui program ales dupa preferinte sau nevoi.

Tarile din Europa in care scoala acasa este legala sunt Franta, Austria, Marea Britanie, Slovenia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Ucraina, Lituania, Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Cehia, Portugalia, Rusia, Elvetia, Polonia. Gradul de control guvernamental este foarte variat. In Marea Britanie copiii nu trebuie sa se inscrie la nici o scoala, sa urmeze curriculum-ul national, sa treaca anumite examene sau sa raporteze autoritatilor. In Ungaria se solicita urmarea curriculum-ului national si testarea copiilor de doua ori pe an. La extrema opusa este Ucraina, unde regulile impuse de guvern parintilor care isi educa copiii acasa sunt coplesitoare.

Cum se practica?

Nu este necesar ca parintii sa fie pedagogi cu diploma pentru a-si invata copilul acasa. In acest proces parintii sunt doar facilitatori, implicati mai mult la inceput si devenind in timp doar o simpla prezenta care ofera incurajare, putina supraveghere si clarificari. Iata de ce acesti copii invata sa invete singuri, motivati de interes si o atmosfera sigura, si nu este necesar ca parintii sa fie implicati non stop in educatie.

Asa cum copiii au invatat sa vorbeasca, sa manance, sa se spele, sa se imbrace, sa citeasca sau sa se joace traind zi de zi cu parintii lor, tot asa se doreste ca in continuare parintii sa aiba rolul formator principal. Parintii care practica scoala acasa se simt principalii responsabili pentru educatia copiilor lor, si nu doresc sa delege in exclusivitate aceasta responsabilitate profesorilor sau guvernului. Chiar daca au obtinut o anumita diploma, profesorii sunt straini de copii si reusesc sa ii cunoasca foarte putin ca indivizi. Chiar daca ar dori sa petreaca timp individual cu fiecare elev, acest lucru este imposibil in contextul si programul scolii. Iata de ce in tara noastra cerintele examenelor si resursele profesorilor nu se potrivesc, si multi parinti au ajuns sa se bazeze pe “meditatii” pentru a fi siguri de promovare.

In cadrul scolii de acasa, parintii vor cauta sa afle care sunt preferintele, talentele, interesele si punctele forte ale copiilor. In functie de aceste nevoi si de circumstantele familiale, ei vor stabili un program, vor alege cartile sau sursele de informare, vor planifica iesiri, excursii, vor cauta sa fie membrii la diferite cercuri si cluburi, vor cumpara software, vor inregistra copiii la unele cursuri online sau, in unele cazuri mai rare, vor angaja tutori particulari. Copiii invata astfel prin exercitii, lectura, studiu individual si socializare cu persoane de diferite varste., in contexte variate. Nu sunt legati de un anumit ritm sau de cerinte externe. Se pot concentra cateva saptamani pe o singura materie, pot termina un manual/o materie mai repede sau mai lent.

Scoala acasa nu inseamna arest la domiciliu. Un copil care nu are obligatia sa petreaca 5-8 ore departe de familie are mai multa energie si timp pentru joaca, pentru sport, pentru hobby-uri., pentru a invata ce ii place. Multe din familiile care practica scoala acasa se organizeaza in grupuri cu care au diferite activitati. De exemplu, in Marea Britanie, una din organizatiile care ofera resurse pentru educatia la domiciliu ofera programe zilnice de activitati in aer liber sau arta, pentru grupuri de copii de varste mixte: (http://www.hhec.org.uk/events). In alte cazuri se organizeaza veritabile “academii de home school” care ofera materiale, acces la examinari nationale sau portofolii in care se inregistreaza activitatile si rezultatele copiilor.

Cui i se potriveste?

Acest sistem se potriveste familiilor care doresc sa investeasca timpul si resursele necesare pentru ca fiul/fiica lor sa invete altfel, dar mai eficient. Copiii cu talente speciale (arta, sport, muzica, etc.) care doresc sa isi urmeze visul de performanta au nevoie de un program scolar mai flexibil. Unii dintre parinti aleg aceasta alternativa datorita problemelor din scoala (abuz intre colegi, un mediu violent, droguri, imoralitate, presiune, etc.). Altii, datorita nemultumirii fata de ceea ce ofera sau, din potriva, nu ofera sistemul. Exista familii care se deplaseaza in afara tarii pe perioade lungi de timp, dar nu doresc sau nu pot sa integreze copilul intr-o scoala locala, si atunci continua sa studieze materiale in limba materna acasa. Altii care locuiesc in zone rurale fara acces la o scoala pe care o considera adecvata. Unii parinti aleg scoala acasa datoria problemelor sociale ale copiilor, dizabilitatilor de invatare ori datorita unor conditii medicale ca ADHD sau autism. Alternativa este necesara si pentru copiii cu probleme medicale care presupun perioade lungi de imobilitate sau spitalizare (boli cornice sau accidente).

De ce?

In cadrul scolii traditionale, curriculum-ul national cuprinde toate materiile de studiu pentru fiecare an scolar, cu intreg continutul materiei de predat de catre profesori si de achizitionat de catre elevi. Acestia vor fi “judecati” prin sistemele de notare in functie de felul in care au achizitionat aceste informatii. Un astfel de sistem este o marime universala care se potriveste, de fapt, doar unei minoritati. Chiar daca au aceeasi varsta, copiii sunt diferiti in ce priveste abilitatile si talentele pe care le au, interesele lor, viteza, ritmul sau stilul de invatare, starea emotionala sau circumstantele din familie, sau orice alti factori care intervin in invatare.

Pentru copiii care ar putea fi in clasa a treia la matematica si in clasa a sasea la limba romana, posibilitatea de a avea un curriculum proiectat “pe comanda” ar fi de mare ajutor. Scoala acasa se potriveste copiilor care au nevoie de un program mai flexibil si celor care au ritmuri diferite de invatare. Etichete ca “incet la invatare” pot duce la prejudecati si defavorizeaza un copil. In loc sa motiveze, vor duce la descurajare si comparatii negative.

Copiii care se plictisesc in clasa pentru ca nu sunt stimulati suficient sau care, din contra, sunt coplesiti de cantitatea de informatie pe care nu o inteleg, sau de asteptarile la care nu fac fata, au tendinta sa dezvolte probleme de comportament.

Copiii care studiaza acasa au parte de atentia nemijocita a educatorului, dezvolta relatii mai apropiate cu parintii care implica si mai mult respect, au o calitate a vietii crescuta (sentiment de siguranta si confort), pot investi mai mult timp in domeniile in care sunt talentati, inteleg mai bine explicatiile, se socializeaza in mod pozitiv, au parte de experiente mai variate, pot avea rezultate mai bune la invatatura. De exemplu, in SUA, copiii educati acasa au avut rezultate cu 15-30% mai ridicate la testele nationale standardizate decat copiii care au invatat in scoala.

Parintii care aleg scoala acasa sunt constienti de dificultatile procesului, dar considera ca rezutatele pe termen lung merita investitia.

Cartea doamnei Crina Tudorica o puteti cumpara de la adresa cleverbooks.ro

Sursa: fundatia-adaforyou.ro