Secvenţe din programul radio «Iluminare» nr.10 — Periferia biblică de management: istorie şi perspective

Secvenţe din programul radio "Iluminare" nr.10 - Periferia biblică de management: istorie şi perspective

Efimov V.A.: Pentru oamenii, alfabetizaţi conceptual, este clar că critica - una dintre cele mai eficiente forme ale publicităţii. Amintiţi-vă, de exemplu, critica înverşunată şi, ca urmare, promovarea partidului lui Jirinovski, necesară, la momentul cela regimului lui Elţin. Fenomenele, nedorite să fie prezentate în scenariile globale, nu sunt criticate, ele sunt ignorate. Cine şi pentru ce, în mod regulat, în ultima mie de ani, dezvoltă şi implementează acţiunile antisemite din Rusia? În literatură, de exemplu, la Soljeniţîn ("O mie de ani împreună"), puteţi găsi numai factologia acestor acţiuni. Spre deosebire de toate celelalte surse, vom apela, la rândul nostru, la metodologia antisemitismului şi originile acestuia. Să încercăm să înţelegem, ce fel de obiective concrete politice şi economice se realizează şi cui îi sunt avantajoase.

A.V.: Viktor, oare acest fenomen are o origine cel puţin de o mie de ani ? Şi, în general, poate antisemitismul este doar o manifestare de o minte mică şi de invidie?

V.A.: Pot să vă asigur că totul nu este la fel de simplu, rădăcinile milenare sunt doar în raport cu Rusia, în scenariul global biciul antisemitismului este utilizat mai mult de trei mii de ani. În ceea ce priveşte invidia, şi mintea mică, pe acest fundal se pot dezvolta astfel scenarii de 3 zile sau de o lună durată, dar nu pentru milenii. Aşa că trebuie să apelăm la Egiptului Antic, 1300 de ani înainte de epoca noastră care a urmat după ascunderea de cunoştinţe de către ierarhii lui Aton al X –lea, faraonul din dinastia a XVIII-lea Amenhotep IV (Ekhenaton). Preoţia egipteană a ierarhiei Amon, care a triumfat, s-a transformat într-o practică descîntătoare, a început la acea dată să pună în practică sistemele de sclavie supranaţionale globale ale omenirii. De atunci, aceste scheme nu au suferit modificări semnificative.

A.V.: Şi care este esenţa lor?

Efimov V.A.: În cadrul programelor anterioare am explicat déjà esenţa sistemului de guvernare supranaţional din Egiptul Antic, sistemul de putere conceptuală. Aceasta, după cum am spus, este o putere de idei, dominând în societate, puterea unui grup mic de persoane care deţin aceste idei. Pentru a traduce în viaţă aceste idei misterioase pentru societate, a fost necesară o bază de cadre periferice de management care ar putea strict într-un regim de biorobot să prelucreze toate echipele de vindecători, şi, îndeplinind funcţia drojdiei societăţii, să implice în punerea în aplicare a acestor comenzi implicite pe toţi ceilalţi, pe baza instinctului de turmă. Acest instinct de turmă, după cum au studiat vindecătorii, este caracteristic oricărei comunităţi biologice , începând cu licuricii şi caii, şi pînă la societatea umană de tip de o mulţime elitară. Fenomenul este numit regimul de autosincronizare.

A.V.: Ai putea da o explicaţie, câteva exemple?

Efimov V.A.: Acest lucru se reflectă în faptul că, dacă 5-10% de persoane dintr-o anumită comunitate încep a face ceva, atunci aceasta în mod automat se transferă asupra întregii comunităţi. Aşa că aleatoarea sincronică la 5-10% de licurici au condus la faptul că întreaga Valea Nilului a început să clipească în acelaşi mod, într-un regim de 30-40 de secunde. După acelaşi principiu se comportă o turmă de cai, un roi de albine. Experimentele similare au fost efectuate cu comunitatea de oameni, staţionaţi la un stadion. Imaginea a fost similară: întregul stadion a acţionat în cadrul programului, realizat de către 10% de raţe momeli (s-a ridicat, a tipat, a aplaudat), dar nu şi conform faptelor petrecute la acel moment pe terenul de joc. Pe această bază, a devenit evident că în vederea gestionării eficiente supranaţionale, nu sunt necesare piramide, utilizate anterior, gama lor de acţiune este limitată, şi nu este nevoie de a conduce fiecare persoană de mână. Ajunge ca în fiecare ţară să fie 5-10% de persoane implicit controlate necondiţionat, care pot îndeplini comenzi cu ajutorul semnelor. Evoluţiile viitoare în ţară se vor dezvolta în direcţia respectivă conform regimului de autosincronizare. Pe ordinea de zi a fost pusă chestiunea de pregătire a fondului genetic şi de difuzare ulterioară a acestuia. Pentru aceasta au fost selectaţi tinerii bărbaţi şi femei din seminţa păstorilor nomazi, care cu ajutorul scutirii de serviciul militar, au fost conduşi de către Moise, într-o cursă de 42 de ani prin deşert, pentru a ieşi din care în orice direcţie, nu este nevoie de mai mult de două săptămâni. Sursa de "Mana", pe care o mâncau participanţii călătoriei ", nu putea fi un fenomen divin, ci - depozite din templele egiptene, lăsată de preoţii hirotoniţi la traseu. Unicul lucru, pe care ar trebui să facă participanţii la acest experiment, precum şi trei generaţii ulterioare născute şi crescute în această campanie, - să respecte necondiţionat toate cerinţele conducătorului, în caz contrar, rămâneau fără hrană sau apă, pe care le putea găsi numai el. Dar omul devine numai în procesul muncii şi în procesul de comunicare cu asemănătorii lui. Omul care a crescut într-o haită lupi, niciodată nu va deveni un om. Tuturor, care au intrat în deşert şi au avut o idee despre viaţa societăţii umane, nu a fost destinat să iasă din el vii, inclusiv Moise însuşi. După 42 de ani din deşert a ieşit un trib cu o emisferă dreaptă subdezvoltată fără capacitatea de a diferenţia, neînţelegând diferenţa dintre bine şi rău, care, de fapt, a devenit un trib de oameni, uşor de gestionat, incapabili să trăiască fără un cioban. Este cunoscut faptul că stabilitatea de transformare genetică este asigurată numai în a treia generaţie. Ea a fost crescută în 42 de ani, când din deşert au ieşit nepoţii celor intraţi în deşert, născuţi în izolare completă de la modul uman de viaţă.

A.V.: Dar, apoi, se dovedeşte că astfel de oameni nu pot fi blamaţi, pentru că sunt doar victime.

Efimov V.A.: Ai dreptate. Aceşti oameni şi urmaşii lor, împrăştiaţi în întreaga lume , nu sunt personal de vină pentru ceea ce se întâmplă prin intermediul lor. Ei sunt ostaticii sistemului. În general, ei sunt mai nefericiţi decât acei, care, prin ei, conduc lumea. Conform misiunii lor, aceştea sunt o periferie de management a structurilor sociale de vindecatori programaţi. De atunci, sistemul de control nu a suferit mari schimbări. De exemplu, autorităţile marcate strigă: “Trăiască comunismul!” şi 5-10% de oameni din rândul periferiei supranaţionale ereditare în 3 zile devin comunişti. Apoi în regimul de sincronizare ţara va începe să pună în aplicare un scenariu străin la nivel mondial pentru a construi un viitor mai luminos, finalul dramatic al căruia este programat de la bun început. Scenariul este finalizat, se aude un nou strigăt: "Jos comuniştii!" Aceleaşi 5-10%, în persoana nepoţilor şi nepoatelor lor în 3 zile, rup şi ard carnele de membru, şi apoi - din nou, regimul de autosincronizare. Încă o dată, aş dori să subliniez că singurul criteriu de unitate la acestă drojdie a societăţii este tipul de mentalitate şi nimic mai mult. Şi aşa mai mult de trei mii de ani. Ritualul de retezare - este, de asemenea, inventarea vindecătorilor. Acesta conduce la un exces de semnale de iritare care provin din sistemul de reproducere în faza incipientă. Aceat lucru, la rândul său, interferează procesele de formare naturală a creierului în direcţia cea bună pentru vindecători.