Seminţele crescute în propria grădină. Partea 2

Colectând semințe, este necesar să ştim exact dacă planta mamă face parte din soi polenizat încrucişat. Nu este nevoie să colectăm semințe de hibrizi..

Am avut un asemenea caz. Din semințele plantei vivace Delphinium, cu lăstarii înalţi, acoperiţi vara întreagă cu flori albastre, a crescut piciorul-cocoşului ... Adică, „orbul găinilor” târâtor cu flori galbene. Dacă ar creşte, de exemplu, călţunul-doamnei, aşi putea explica acest caz printr-o greșeală, amintind de scleroză . Dar din semințele plantei Delphinium care face parte din ordinul Ranunculales a crescut un Ranunculus. Aşa că o eroare tehnică a fost exclusă. Pur şi simplu Delphinium a fost un hibrid !

Soiurile convenționale, polenizate încrucişat, transferă stabil toate caracteristicile sale din generație în generație.

Creşterea acestor soiuri de plante rezistente poate dura zeci de ani. Selecţionarul testează diferite combinații de soiuri încrucişate pentru a obţine o plantă cu caracteristicile dorite și apoi desfăşoară o activitate îndelungată pentru a asigura rezultatul operației privind crearea soiului.

Însă el se poate folosi de bunul rezultat intermediar, lansând hibridul cu unele proprietăți valoroase (rezistența la anumite boli , randamentul fără precedent ) în vânzare. Adică, el nu aşteptă, dacă va reuşi să creeze un soi cu astfel de caracteristici. Și acest lucru este rentabil din punct de vedere economic .

Problema hibrizilor: seminţele obţinute de la ei pot „naşte un şoricel sau o broscuţă". Oare putem vorbi despre o moștenire a caracteristicilor valoroase dacă moştenitorii nici nu seamănă cu rudele apropiate ? Cum de exemplu în ochii mei Delphinium frumos şi înalt s-a transformat în piciorul-cocoşului galben.

Într-un cuvânt , este nesigur să colectăm seminţe de la hibrizi și este totul ce putem reproşa. Companiile producătoare de seminţe, serioase şi conştiincioase, scriu pe pachetele cu seminţe cuvântul „hibrid” sau marchează cu simbolul F1 .

Cel mai mare număr de hibrizi sunt plantele rezistente la anumite boli și dăunători. A fost creat, de exemplu, un hibrid de castravete Poinset - 76, rezistent la toate bolile castraveților . Lista de boli și dăunători, la care hibridul este rezistent, deseori este indicată pe pachetul cu seminţe într-o următoare abreviere:

V – verticillium dahliae
F - Fusarium oxysporum
N - Meloidogyne marioni – Viermele vestic al rădăcinilor
T - virusul mozaic de tutun

De exemplu, abrevierea VFN înseamnă că hibridul este rezistent la verticillium dahliae, Fusarium oxysporum şi Meloidogyne marioni . La soiul tomatelor Roma VF rezistenţa este reflectată chiar în numele soiului .

Apare o întrebare interesantă : ce să facem în cazul când pe masă a fost observată o legumă pe care am dori-o la noi acasă? Şi pe legumă nu este scris cuvântul „hibrid” sau ea nu este marcată cu simbolul F1. Sunt sigur şi ferm – da! Însă marcaţi pe ambalaj originea seminţelor. Încercați câteva legume, observaţi-le în timpul sezonului, iar în toamnă faceţi totalurile. Dacă nu a crescut nimic bun, atunci aruncaţi seminţele şi uitaţi de ele. Însă dacă veţi avea noroc, atunci veţi deveni aproape sigur proprietarul unei descoperiri de valoare. Fiţi de acord că este un lucru să sortaţi seminţele într-un magazin și este cu totul altceva să posedaţi ceva neobişnuit. Și apoi să creşteţi planta de sine stătător. Este un risc ? Da ! Dar merită.