Somnul curăță creierul
Haideți să privim somnul din punct de vedere rațional. În loc să facem lucruri utile noaptea, cum ar fi dobîndirea hranei sau înmulțirea, noi pur și simplu cădem într-o stare apropiată de comă, în care vedem halucinații clare sau mai puțin clare – visăm. Totodată, noi folosim pentru această ocupație, care s-ar părea inutilă, o treime din viață. De ce?
Nu există un răspuns univoc la această întrebare. Există doar diverse ipoteze și teorii. Unele au o bază experimentală, altele – nu. Spre exemplu, există date despre faptul că în somn are loc revizuirea experienței primite și transferul informației din memoria scurtă în cea durabilă. Totodată, în somn se realizează o calibrare fină a sistemului imunitar și a metabolismului. Această idee a fost înaintată de către cercetătoarea americană Maiken Nedergaard și a fost confirmată experimental de colegii ei, iar confirmarea a fost obținută la nivel molecular.
Încă în vara anului 2012, echipa lui Nedergaard a studiat activitatea rețelei de canale microscopice, pline cu fluide, din adîncul creierului. Aceste canale îndeplinesc, cel mai probabil funcții similare cu sistemul limfatic al organismului, doar că conțin nu limfă, ci ser medular amestecat cu diferite reziduuri.
Pereții acestei „conducete” sînt formate din anumite celule, ce se ocupă cu pomparea serului medular prin membranele sale. Dacă activitatea acestor celule este blocată, atunci întregul sistem de epurare se stopează și se adună deșeuri, așa cum se îtîmplă în caanlizații.
Această activitatea necesită însă foarte multe resurse. Atît de multe, încît savanții au început să cerceteze de unde are creierul resurse pentru a efectuat concomitent operațiuni de calcul și de curățare. În acest sens a fost avansată o presupunere că activitatea sistemului glimfatic (de curățare) se accelerează în timpul somnului, iar în cea mai mare parte a timpului se află în stare de repaus.
Pentru a obține o confirmare experimentală a acestei idei, a fost nevoie de doi ani. S-a stabilit că nu e atît de ușor să deprinzi șoarecii de laborator să se simtă confortabil sub microscop. Dar cînd, în sfărșit, șoarecii au început să se relaxeze în să doarmă în aceste condiții, savanții au reușit să urmărească mișcarea serului medular, colorat prealabil, prin canalele sistemului glimfatic.
În cadrul experimentului s-a stabilit că anume pe timpul somnului, sistemul glimfatic funcționează activ. Canalele acestuia se dilată cu 60% în timpul somnului, iar orice reziduu, introdus în timpul somnului, este, practic, spălat.
În baza acestor cercetări devine clar că dereglările de somn au o legătură strînsă cu un șir de boli și dereglări neurologice, începînd cu boala Alzheimer și terminînd cu ictusurile. Deficitul de somn contribuie la acumularea substanțelor toxice în creier, iar consecințele acestui fapt pot fi foarte neplăcute.