Speranţa de viaţă a crescut spectaculos în ultimul secol

/ Vizionări: 3172

Продолжительность жизни сильно возросла всего за столетие

 

Longevitatea oamenilor a crescut atît de rapid de-a lungul ultimului secol încît vîrsta de 72 de ani de acum poate fi echivalată cu cea de 30 la nivelul anului 1900, relevă un nou studiu citat de CNBC şi Financial Times.

 

Probleme demografice sau etiologia divorțurilor în Moldova
Probleme demografice sau etiologia divorțurilor în Moldova

Potrivit cercetătorilor de la Institutul de cercetări demografice Max Planck din Rostock (Germania), progresele în ce priveşte scăderea probabilităţii de deces, indiferent de vîrstă, au fost atît de rapide după 1900 încît speranţa de viaţă a crescut mai repede decît în cei circa 200.000 de ani anteriori, socotind de la începuturile evoluţiei omului modern din speciile hominide.

Pe de altă parte, acest ritm rapid de creştere a speranţei de viaţă lasă economiile industrializate nepregătite în faţa costurilor presupuse de asigurarea veniturilor după retragerea din activitate pentru atît de mulţi oameni şi un timp atît de îndelungat, menţionează sursele.

Studiul, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States, a analizat bărbaţi din Suedia şi Japonia, două ţări unde astăzi speranţa de viaţă este între cele mai ridicate din lume. Cercetătorii au conchis că speranţa de viaţă la nivelul anului 1800 era comparabilă mai curînd cu aceea a vînătorilor şi culegătorilor de la începuturile omenirii, decît cu speranţa de viaţă a adulţilor din zilele noastre. Mai exact, estimează cercetătorii, acei oameni primitivi, la vîrsta de 30 de ani, erau expuşi unui risc de deces similar unui bărbat suedez sau japonez din ziua de azi la vîrsta de 72 de ani.

În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă implicaţi în studiu notează că nu se ştie care ar putea fi de fapt limita superioară a speranţei de viaţă. 'Cît de mult putem prelungi viaţa? Pur şi simplu nu ştim', a punctat Oskar Burger, conducătorul studiului.

Demersul cercetătorilor germani nu a urmărit să stabilească în ce măsură prelungirea vieţii umane este morală sau dezirabilă sau dacă s-ar putea realiza fără ca toate facultăţile necesare omului pentru a se bucura de aceşti ani în plus să aibă de suferit.

Oskar Burger a mai subliniat că această creştere foarte rapidă a speranţei de viaţă a coincis cu inventarea antibioticelor şi vaccinurilor, cu vasta îmbunătăţire a eficienţei agricole, care a asigurat accesul la hrană pentru un număr mult mai mare de oameni, şi cu dezvoltarea pe scară largă a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă.

 

 

Sursa: moldovenii.md