Ștefan cel Mare – moștenitorul împăraților bizantini

/ Vizionări: 5728

Ștefan cel Mare – moștenitorul împăraților bizantini

 

Ștefan cel Mare – moștenitorul împăraților bizantini

539 de ani în urmă domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare se căsătorea cu Maria de Mangop, o prințesă din neamul imperial al Paleologilor și astfel devenea, de jure, moștenitor al tronului, titlului împăraților Bizanțului și misiunii de apărător al creștinismului.  

Din „Letopiseţul anonim (numit odinioară „de la Bistriţa”), aflăm că „În anul 6980 (1472) luna septembrie 14 Ştefan voievod şi-a luat de soţie pe cneaghinea Maria de Mangop” − principat din sud-vestul Crimeei. Căsătoria sa a fost un eveniment simbolic: cununia cu Maria de Mangop a fost oficiată în ziua Înălțării Sfintei Cruci.

Asumîndu-și rolul de apărător al creștinismului, Ștefan cel Mare a știut să-și rezerve și titulatura imperială a împăraților Bizanțului. Astfel, în cronica de curte a lui Ștefan cel Mare el este numit de cîteva ori împărat. Căderea Constantinopolului, schimbarea centrului de greutate a luptei antiotomane la Dunărea de Jos, creșterea influenței internaționale a Moldovei lui Ștefan cel Mare îl autoriza pe marele domnitor să transforme Moldova într-un nou centru al creștinătății răsăritene.

Ştefan al III-lea cel Mare, voievod şi domnitor al întregii Ţări a Moldovei, a respectat tradiţia suveranilor din acele vremi: de a avea soţii din familii princiare, regale: una − cneaghină de provenienţă ruso-ucraineană − Eudochia, alta de viţă bizantină, − Maria de Mangop (moare la 19.12.1477 și este îngropată la mănăstirea Putna.), a treia −o valahă (munteancă) − Maria de Valahia.

 

 

Sursa: moldovenii.md