MOLDOVENII.MD

Strategia atingerii scopurilor. Partea a 8-a. Filozofia vieții. Continuare (VIDEO)

Sub îndrumarea lui Ghennadii Șatov, autorul lecțiilor captivante de Filozofie strategică, la lecția anterioară deja ne-am uitat peste dorințele noastre pentru a evidenția din ele scopuri, a le sistematiza, a înțelege destinația lor profundă. Acea destinație, pentru realizarea căreia omul intră în stările sale minunate, ce îl stimulează să se dezvolte, să se perfecționeze în calea sa. Iar astăzi, noi vom trebui să ne clarificăm cu strategia atingerii scopurilor, a realizării predestinării noastre profunde.

Atmosfera acestei ore a fost neobișnuit de informativă, de aceea, vom însoți raportul nostru cu un material video, ce reflectă căutarea colectivă a căilor ce duc la atingerea sarcinilor trasate.

Procesul captivant de ordonare a vieții noastre, lansat împreună cu Ghennadii Șatov cu ajutorul Filozofiei strategice, nu mai poate fi oprit. El are influența unei avalanșe asupra realității noastre, conferind claritate vieții și acțiunilor noastre. Iar claritatea metodelor de a întreprinde aceste acțiuni o vom descrie mai jos și vă vom demonstra o lecție despre metodele autocontrolului și autodirijării propriilor „pași”.

Așadar, pe scurt despre cele mai importante lucruri…

Problema eșecurilor

Vă prezentăm un scop clar și ademenitor, pe care dorim să-l obținem cu toate fibrele sufletului nostru. Spațiul aspirațiilor noastre. E atît de deschis în fața visurilor noastre, încît omului îi este ușor să trăiască, să fie puternic și încrezut, să meargă eficient pînă la capăt, dincolo de orizonturile privirii. Este o predispoziție puternică, atotcuprinzătoare, nu doar a conștientului „operativ”, dar și a subconștientului. Și noi alergăm în întîmpinarea visului! Și precum se întîmplă des, noi ne împiedicăm pe drum, ne lovim dureros, sau pur și simplu stăm culcați în direcția lui. Ne doare foarte tare. În asemenea chinuri, în general, nu e posibil de ajuns vreodată. Nu ajungem nicăieri. Și punct. Nu avem puteri din cauza durerii, sîntem lipsiți de energie din cauza neîncrederii și în general, că totul a fost greșit. De asemenea, vorbește și neîncrederea în propriile forțe. Astfel are loc eșecul, care aduce un șir de probleme, plîngeri și circumstanțe.

Dar cum e corect? Pentru a ne atinge scopul trebuie să utilizăm arta „pașilor mici”.

Arta „Pașilor mici”

Totul e simplu, în fiecare zi trebuie să facem constant pași mici spre scopul nostru. Pasul mic e pasul pe care îl putem face chiar acum. E simplu și plăcut. E plăcut să faci pași mici și vrei să faci cît mai mulți, pentru că sînt ușor de făcut. Dacă vă este greu și nu vă aduce bucurie, atunci ați ales un pas mare și complicat și, cel mai probabil, nu vă veți atinge scopul. Căutați alt pas mai ușor și mergeți cu bucurie înainte. Apoi căutați următorul și mai faceți un pas.

Putem face pași mari? Nu, nu se poate! Aceasta va conduce la surmenaj și retragerea înapoi. Încercați și veți vedea că veți reuși să mergeți cu pași mici!

Precum vedeți tot ce-i genial e simplu! Pașii mici pot fi întreprinși întotdeauna de aceea noi vom învinge mereu, fiind încrezuți în sine și în următorul pas.

Dar haideți să adăugăm puțină navigare în calea noastră spre atingerea scopului. Ne vom mișca lent și armonios. Anume, utilizînd Regula de aur a armoniei.

Regula de aur a armoniei

Conform filozofiei strategice a vieții lui Ghennadii Șatov, totul în lume este reprezentat prin trei componente: timp, energie și idee. De aceea și ziua noastră trebuie exprimată uniform cu aceste trei componente. Vom obține cîte 5 ore de fiecare. Timpul trece la muncă. Noi sîntem obligați să muncim. Înseamnă că timp de 5 ore noi lucrăm pentru a ne asigura material. 5 ore învățăm pentru a ne perfecționa, de a primi mai mult și de a lucra mai puțin, iar 5 ore ne odihnim. Doar un asemenea echilibru ne va oferi bogăție, cunoștințe și bucurie în viață, altfel, va exista o deviere sau în sărăcie, sau în depresie sau în muncă excesivă.

Pentru ce trăim? Acum vă voi bucura – noi trăim pentru plăcere și bucurie. Trăim pentru Fericire. Cînd ne atingem scopurile cu pași mici, cîntem bucuroși, dar asta nu va fi degrabă, noi vrem să fim fericiți în fiecare zi. De acea trebuie să ținem minte în fiecare zi pentru ce trăim, lucrăm. Pentru plăcere.

Teoria celor o mie de minute. Tiparul timpului pentru diagnosticul atenției.

Noi avem condiții egale – noi știm că avem doar o viață. Și iată condițiile startului: pentru fiecare dintre noi există doar astăzi, deci 24 de ore, minus 8 ore de somn, în total avem 1000 de minute pe zi. Pentru a face pașii noștri mici trebuie să privim timpul prin sita celor 1000 de minute. Împărțiți ziua voastră în 16 ore sau 1000 de minute, luați un carnet și un pix și scrieți ceea ce sînteți. Scrieți cîte zile în minute sau ore. Cam așa: m-am trezit, am stat în pat, m-am uitat prin rețelele de socializare, am fugit la lucru, am băut cafea, m-am uitat prin rețelele de socializare. Mi-am amintit de lucru, am lucrat, m-am pregătit de prînz, am luat masa etc.

Diagnosticul este să răspundeți cinstit la o întrebare: mă simt bine sau rău în aceste 1000 de minute?

Concluziile diagnosticului și implementarea lor e următoarea.

La sfîrșitul zilei veți vedea ce acțiuni vă conduc spre scopul vostru, iar care vă îndepărtează. Ce acțiuni vă fac să vă simțiți bine și care – rău. Vă îndepărtează activitățile inutile. Începeți după aceasta să înlocuiți aceste acțiuni inutile prin pași mici. În nici un caz nu vă schimbați viața cardinal. Încercați să schimbați ceva cîte puțin, ca să simțiți bucurie și ușurință. În aceasta constă arta pașilor mici. Ele ne oferă ceea, pentru ce trăim – bucuria în mișcarea spre atingerea scopurilor.

Mergeți spre scop ușor, savurați calea parcursă și fie ca aceasta să vă ofere plăcere prin intermediul stărilor minunate! Iar strategia atingerii scopurilor este complet deschisă. Pe curînd în spațiul Internetului, în ospeție la ecology.md

Anna Kunț