MOLDOVENII.MD

Tehnologia stresului

Orașul modern este creat nu doar pentru a crea la nivel genetic o psihologie de rob. Este doar o parte a medaliei. Alta, nu mai puțin importantă, este controlul asupra sănătății celor subordonați. Pentru ca robii să nu să se rețină prea mult pe lumea asta. Potrivit planului stăpînilor civilizației, cei mai buni dintre ei trebuie să plece din viață imediat după ieșirea la pensie. Ai lucrat cît ai lucrat  și afară – nu mai ești util. Locul tău va fi ocupat de altcineva, mai  tînăr. De aceea orașele noastre arată în felul următor: atmosferă încărcată cu bioxid de carbon și vapori de plumb, apa din canalizare, ce poartă moarte, un puternic cîmp electromagnetic continuu și diferite cîmpuri electromagnetice locale, create de diferite aparate, telefoane mobile, televizoare, videocasetofoane, calculatoare și cuptoare cu microunde. Apropo, studiile au demonstrat că bucatele pregătite în cuptorul cu microunde sînt mai periculoase de cît otrava. Ele distrug sistemul imunitar, arde sistemul nervos. Microundele sînt peste tot, în orașele mari ele sînt în fiecare cafenea, nemaivorbind de restaurante. Însă stăpînii civilizației noastre nu se mulțumesc cu asta. Creșterea generațiilor tinere, aerul otrăvit, apa, acțiunea cîmpurilor electromagnetice – toate acestea sînt doar o parte din program. S-a stabilit că principalii factori care distrug sănătatea oamenilor sînt stresul și alimentele consumate de către orășeni. Să ne oprim mai detaliat la stres.

Iaroslava a tăcut pentru cîteva secunde, apoi aruncînd o privire a supra auditoriului, a continuat:

Pentru a înțelege influența stresului, voi aduce un exemplu. Cu 20 de ani în urmă, britanicii au hotărît să crească pe insulele Hebride cerbi sălbatici. Experimentul a reușit. Peste un timp, pe insulă s-au înmulțit mulți cerbi. Însă, brusc, animalele au început să piară. Inițial, oamenii credeau că nu le ajunge hrană. Însă ulterior s-a stabilit că iarbă este mai mult decît suficientă. Apoi au decis că e vorba de o epidemie. Însă oricît nu au căutat veterinarii vreo urmă a epidemiei, nu au găsit nimic. În cele din urmă, toți au ajuns la concluzia că cerbii de pe insulă au fost uciși de stres. S-a demonstrat că stresul la animale apare în cazul cînt ele își întîlnesc semenii. Dacă în condițiile insulei asemenea întîlniri erau prea frecvente, atunci aceasta conduce la stres permanent. La o permanentă doză de adrenalină în sînge. Rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. Dar și omul e la fel ca cerul. Pur și simplu, sistemul lui nervos este mai puternic. Se consideră că oamenii, mai ales în Rusia, trăiesc după obiceiuri, dar nu după lege. Însă nimeni nu va întreba ce înseamnă obicei. Iar obicei înseamnă un anumit comportament, format timp de secole în baza legilor generale ale omenirii, simțului echității și conștiinței umane.

Obiceiurile sînt primare, iar legile, inventate de regi sau parlamentari – secundare. Anume din această cauză în Evul Mediu, nobilii ruși și împărații din dinastia Rurik se străduiau prin legile sale să nu schimbe obiceiurile străbune ale poporului lor. De aceea, un timp îndelungat, Rusia nu a știut de iobăgie, deși în Occident această formă înflorea.  Există o presupunere destul de justificată că anume din cauza distrugerii tradițiilor populare a fost distrusă dinastia Rurik. Occidentul era nemulțumit: pe pămîntul rusesc trebuiau create condiții pentru existența unui stres permanent, creat artificial.  Iar acesta se creează simplu, atunci cînd legile guvernatorilor contravin obiceiurilor, după care s-a obișnuit să trăiască poporul. Oamenii, în virtutea negării cerințelor străine, continuă să trăiască pe vechi, însă deja sub presiunea unei frici permanente. Dacă ei, totuși, respectă legile, atunci o fac prin anumite trăiri psihologice, care distrug sănătatea. Iată acele două tehnologii, create pentru un impact continuu asupra sistemului nervos al omului, care în  limbaj științific se numește stres. Majoritatea oamenilor nici nu bănuiesc despre existența lor.

Sidorov G.A –Analiza cronologică și ezoterică a dezvoltării civilizației moderne, vol. 4.