Teoria celor 6 strîngeri de mînă

Conform Teoriei celor șase strîngeri de mînă, orice două persoane de pe Pămînt sunt separate în medie de cinci nivele de cunoscuți comuni (respectiv, șase niveluri de relații). Teoria a fost înaintată în anul 1969 de către psihologii americani Stanley Milgram și Jeffrey Travers.

Ipoteza lansată de ei constă în faptul că fiecare om este cunoscut cu un alt locuitor al planetei printr-un lanț din cinci cunoscuți comuni. Milgram se baza pe experimentul realizat în două orașe americane. Locuitorilor acestor localități li s-au împărțit 300 de plicuri, care trebuiau să le expedieze unei persoane din alt oraș. Plicurile urmau a fi transmise doar prin intermediul rudelor sau cunoscuților. La adresa din Boston au ajuns 60 de plicuri.

Într-un alt experiment efectuat pentru a testa ipoteza "lumea este mică", oamenii de știință de la Universitatea Columbia din New York au trimis participanţilor e-mail-uri, care în cele din urmă trebuiau să ajungă la 20 de persoane secrete, despre care se comunica numele, prenumele, ocupația, locul de trai, studiile.

Primul succes a fost depistarea uneia dintre adresele poștale secrete în Siberia. Un voluntar din Australia a găsit adresa „țintei” doar cu ajutorul a 4 mesaje.

Posibil, regula celor șase strîngeri de mînă a apărut în 1929, în nuvela scriitorului maghiar Frigyes Karinthy „Lanțurile”, în care se propunea demonstrarea experimentală a ipotezei că „locuitorii Pămîntului sunt mult mai aproape unii de alții decît au fost vreodată”.

Sursa: portall.tv